Autori

Ministerul Apărării Naționale (MApN) se străduiește fără succes de la finalul anului trecut și până în prezent să cumpere energie electrică pentru peste 100 de locuri de consum ale mai multor unități militare din întreaga țară, inclusiv cea de la Deveselu, ce găzduiește scutul american antirachetă, prețurile estimative de pornire de la licitațiile organizate de minister fiind considerate prea mici de către furnizorii potențial interesați.

Legea va fi aplicată începând cu data de 1 noiembrie 2021, estimându-se că ea va intra în vigoare din punct de vedere juridic cel mai devreme săptămâna viitoare, în urma publicării în Monitorul Oficial. Argumentul a fost că, în acest fel, instituțiile implicate vor avea timp până la 1 noiembrie să se pregătească pentru implementarea noului sistem, iar beneficiarii - să depună actele necesare pentru a primi subvențiile în noua lor structură.

Autoritățile iau în calcul 2 posibile variante de termen de intrare în vigoare a Legii privind stabilirea măsurilor de protecție socială pentru consumatorul vulnerabil de energie, 1 noiembrie 2021 sau 1 ianuarie 2022, o decizie în acest sens putând fi luată chiar astăzi, în ședința comună a Comisiilor de Industrii, Politică Economică și Muncă ale Camerei Deputaților, sesizate pe fond pentru întocmirea raportului asupra proiectului.

Un număr de șapte potențiali investitori și-au manifestat până în prezent interesul de a cumpăra activele Sucursalei Electrocentrale (SE) Deva din cadrul Complexului Energetic Hunedoara (CEH), producătorul de energie pe bază de cărbune insolvent controlat integral de statul român prin Ministerul Energiei, principalul activ al sucursalei fiind termocentrala Mintia, cu putere instalată totală de 1.285 MW, închisă la finalul lunii iulie.

În toate aceste dispute, companiile care cer despăgubiri au invocat nerespectarea de către România a așa-numitului Tratat privind Carta Energiei, un acord internațional încheiat în 1994 de statele din Europa și fosta Uniune Sovietică, ce statuează principiile colaborării internaționale în domeniul energiei și care conține și prevederi privind protecția investițiilor străine în sectorul energetic. Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) a decis foarte recent că Tratatul privind Carta Energiei (TCE) este incompatibil cu legislația comunitară.

Comisia Economică, Industrii și Servicii a Senatului a votat modificarea ordonanței de urgență prin care Guvernul a abrogat măsura de interzicere a deconectării sau debranșării tuturor consumatorilor de energie electrică și gaze naturale pe perioada stării de alertă, propunând un amendament care prevede că întreruperea furnizării va continua să fie interzisă în cazul consumatorilor vulnerabili.

Mai multe companii coreene au discutat vara aceasta posibila lor implicare în proiectele de construire de unități noi de producție de energie electrică (pe gaze și fotovoltaice) incluse în planul de restructurare și decarbonare al companiei de stat românești Complexul Energetic Oltenia (CEO), cel mai mare producător de energie pe bază de cărbune din țară.

Producătorul de energie pe cărbune Complexul Energetic Oltenia (CEO), controlat de stat prin Ministerul Energiei, cu cele mai mari costuri de producție dintre producătorii majori locali, în primul rând din cauza sumelor enorme pe care trebuie să le plătească pe certificate CO2, și-a înjumătățit pierderile în primul semestru al anului, față de perioada similară din 2020.

Ministrul Energiei, Virgil Popescu, a anunțat că ANRE și ANPC vor începe controale la furnizorii de gaze, după ce mai mulți consumatori au reclamat modificarea prețurilor și facturi exorbitante, inclusiv la Engie, liderul pieței. Ministrul a afirmat că furnizorii care au anunțat un preț fix pentru un an de zile și îl modifică intră sub incidența a două legi și vor fi amendați, în unele cazuri amenzile fiind ”fabuloase”.

Amromco Energy, cel de-al treilea producător de gaze naturale din România ca volum de extracție după Romgaz și OMV Petrom, controlat de traderul elvețian de mărfuri Mercuria, a solicitat în instanță modificarea contractelor de livrare de gaze încheiate anul trecut cu mai mulți cumpărători angro, argumentând că, din motive care nu puteau fi prevăzute la încheierea acestora și pentru care nu este responsabil, înțelegerile au ajuns să fie excesiv de păguboase pentru Amromco. Producătorul a cerut și suspendarea de urgență, prin ordonanțe președințiale, a executării respectivelor contracte până la soluționarea litigiilor pe fond sau limitarea obligației de livrare în baza acestora la 200 MWh de gaze pe zi, potrivit unui document oficial analizat de Profit.ro.