O delegație a companiei sud-coreene Busan Korea Biotechnology (BKB Energy), una dintre cele patru despre care Profit.ro a relatat că sunt interesate să se implice într-o eventuală resuscitare a proiectului energetic-mamut de construire și operare a hidrocentralei de acumulare prin pompaj de 1.000 MW de la Tarnița-Lăpuștești, idee datând din regimul Ceaușescu și declarată ca abandonată anul trecut de către autorități, va veni săptămâna viitoare la București.
Înainte de a fi prezentată aici, informația a fost anunțată cu mult înainte pe Profit Insider
Vizita este legată de intenția BKB Energy de a investi în România.
BKB este o companie de construcții și inginerie cu proiecte în fosta URSS, Asia și Africa, fiind unul dintre principalii membri ai Asociației de Dezvoltare Economică Africa-Coreea (Africa-Korea Economic Development Association - AKEDA)
Potrivit unui document al AKEDA, mai multe companii membre, printre care BKB, au avut în iunie o întâlnire de lucru în care au discutat posibila lor implicare în proiectele de construire de unități noi de producție de energie electrică (pe gaze și fotovoltaice) incluse în planul de restructurare și decarbonare al companiei de stat românești Complexul Energetic Oltenia (CEO), cel mai mare producător de energie pe bază de cărbune din țară.
Printre participanții la întâlnire s-au numărat și reprezentanți ai mai multor divizii ale concernului corean Hyundai.
După cum a relatat Profit.ro, planul de restructurare revizuit al CEO se bazează pe atragerea de investitori care să se asocieze cu Complexul în companii mixte dedicate fiecăruia dintre proiectele de construire de centrale noi.
Cel mai recent proiect aprobat în care este implicată BKB este cel de construire a unei masive termocentrale pe cărbune în Mongolia, în parteneriat cu China, care ar urma să și cumpere o parte din producția viitoarei unități energetice. Costurile proiectului sunt estimate la aproape 13 miliarde dolari.
În urmă cu 10 ani, în 2011, cei de la BKB și-au manifestat intenția de a participa la proiectul construirii reactoarelor 3 și 4 de la centrala nucleară Cernavodă, în consorțiu alături de alte companii din Coreea de Sud, intenție care însă nu s-a mai materializat în cele din urmă.
