„În timp ce România încheie anul 2025 cu o guvernare de coaliție încă intactă și cu societatea civilă menținând dorința de reformă, atât autoritățile fiscale, cât și cele monetare se confruntă cu o presiune tot mai mare pentru a susține creșterea economică în viitor. Deși primele semne sugerează unele îmbunătățiri pe plan fiscal, scena politică și socială rămâne mai dificil de prevăzut la intrarea în 2026”, arată economiștii ING Bank România Valentin Tătaru și Ștefan Posea.
Deficitul bugetar este de așteptat să scadă la 8,3% în acest an, de la 8,7% cash și 9,3% ESA în 2024. Nivelul acestuia ar putea fi chiar mai redus, având în vedere execuția din luna octombrie, la 8,15% din PIB, dar economiștii ING cred că guvernul va folosi pe deplin spațiul fiscal pentru a finanța unele investiții, având în vedere că se apropie termenul limită din PNRR.
În octombrie, deficitul bugetar a fost de 5,7% din PIB, față de 6,4% în aceeași lună din 2024, pe fondul creșterii veniturilor cu 1 punct procentual și al scăderii cheltuielilor cu 0,5 pp.
„Impactul TVA este probabil încă prea devreme pentru a fi evaluat în mod semnificativ. O mai bună colectare s-ar putea materializa, dar aceasta este totuși atenuată în această etapă de o încetinire vizibilă a ritmului consumului privat”, arată economiștii ING.
În 2026, deficitul bugetar ar putea scădea la 6,4% din PIB, fiind în continuare peste nivelurile din 2022 și 2023.
Intrări record de fonduri UE
Cea de-a patra cerere de plată din PNRR, în valoare de 2,6 miliarde de lei, ar putea fi amânată pentru ianuarie și ar putea fi depusă în același timp cu noul proiect de buget. ING se așteaptă ca 2026 să fie un an de maxim istoric în ceea ce privește intrările de fonduri europene, în condițiile în care PNRR se încheie și mai sunt disponibile și fondurile multianuale.
Creșterea economică rămâne sub potențial
Șansele pentru o revenire a dinamicii economiei mai aproape de nivelul potențial de 3% rămân limitate.
„Pe plan intern, ne așteptăm ca, în prima jumătate a anului, consumul privat să rămână destul de slab, fiind limitat de dinamica reală negativă a salariilor și de o politică fiscală mai restrictivă. Prevedem o redresare mai vizibilă a apetitului consumatorilor în a doua jumătate a anului viitor, pe măsură ce încrederea se redresează treptat, iar inflația se răcește. Între timp, investițiile publice puternice, determinate de proiectele de infrastructură, ar putea contribui la accelerarea redresării. Exporturile nete ar putea avea o contribuție pozitivă mică, deoarece încetinirea economică ajută la reechilibrarea deficitului comercial”, arată ING.
Creșterea economică ar urma să accelereze la 1,4% în 2026, de la 1,1% în 2025 – ING a rectificat recent în sus prognoza pentru acest an de la 0,3%.
Încrederea consumatorilor a fost aspru lovită și aproape de minimele istorice după anunțarea măsurilor fiscale.
De asemenea, deficitul comercial a rămas ridicat în termeni nominali, dar a coborât de la 7,8% in PIB la aproximativ 7,2%, în condițiile creșterii mari rapide a exporturilor în raport cu importurile.
„Presiunile mai scăzute din partea consumului privat ar trebui să continue să modereze presiunea asupra deficitului comercial, deși ciclul investițional ar putea compensa într-o oarecare măsură aceste evoluții. Pe termen lung, o cooperare industrială mai puternică la nivel european – în special în domeniul energiei, agriculturii, materiilor prime și industriei prelucrătoare – ar putea contribui la atenuarea unora dintre dezechilibrele structurale, mai ales în domeniile în care România dezvoltă potențial productiv”, arată ING.
Zonele care ar putea aduce o creștere e exporturilor și o reducere a deficitului extern sunt ar putea fi sectorul auto și cel al componentelor auto, microelectronică, producția și stocarea energiei, precum și producția de echipamente de apărare cu valoare mai ridicată.
Inflație în scădere
Inflația a accelerat puternic în 2025, ca urmare a creșterilor de taxe și impozite, care au venit oricum peste o inflație de bază ridicată, potențată de cererea din economie. ING se așteaptă însă ca inflația să coboare de la 9,8% în 2025 la 4,5% în 2026, peste proiecția băncii centrale de 3,7%. Decelerarea semnificativă a inflației ar urma să vină din vară, când ies din calculul statistic creșterile de taxe și impozite din august.
Pe de altă parte, riscuri vin încă la adresa inflației din creșterea prețurilor la energie, mai ales pe fondul eliminării plafoanelor la facturile la gaze naturale începând cu luna aprilie, dar și, cu o anvergură mai mică, din majorarea salariului minim cu 7% din iulie.
„Aici, cererea slabă și salariile moderate vor domina probabil perspectiva pe termen scurt, reducând riscul efectelor de runda a doua ale actualei creșteri inflaționiste. 2026 va fi, în cele din urmă, al doilea an consecutiv cu înghețarea veniturilor din sectorul public, ceea ce ar trebui să continue să afecteze consumul pe termen scurt”, adaugă economiștii ING.
De asemenea, banca anticipează și o scădere a prețurilor la petrol și gaze naturale în 2026 pe piața internațională, ceea ce este de așteptat să ajute inflația.
BNR reia scăderile de dobânzi
După un 2025 tumultuos, în care a făcut intervenții de mare valoare în piața valutară pentru a ține cursul leului, BNR ar putea reveni la o scădere a ratelor din 2026.
ING estimează că primele tăieri ar putea veni la ședința din mai, înainte ca scăderea inflației să se vadă decisiv în cifrele de la Statistică, și ca BNR să reducă rata cheie de la 6,5% la 5,5% pe parcursul lui 2026.
Lichiditatea interbancară, care a fost în exces în ultimii ani și a permis scăderea ratelor din piață spre nivelul ratei la facilitatea de depozit, este așteptată să rămână ridicată, în contextul intrărilor cu potențial de record de fonduri europene, dar ING estimează că BNR va prefera să o mențină la un nivel care să nu necesite intervenții valutare masive în caz de tensiuni în piețe.
Pe piața valutară, ING se așteaptă ca BNR să permită o depreciere de la nivelul curent de 5,09-5,10 lei/euro la 5,15 lei/euro până la finele anului viitor, în condițiile în care deși intrările de fonduri UE vor fi spre aprecierea monedei naționale, deficitele gemene (fiscal și extern) structurale indică spre o depreciere graduală a leului.
