Autori

Ratele de dobândă la depozite au continuat să crească în mai și au ajuns la cel mai ridicat nivel din ultimii 9 ani. Creditele s-au scumpit mai ales în cazul firmelor, care plătesc cele mai mari dobânzi pentru împrumuturile noi în monedă națională din ultimii 8 ani. Dobânzile rămân, însă, departe de rata inflației, aflată la cel mai ridicat nivel din ultimii 19 ani.

Ministerul Finanțelor a pus în dezbatere publică proiectul pentru normele de aplicare a Ordonanței de Urgență pentru noul moratoriu bancar. De suspendarea ratelor vor beneficia debitorii – populație și firme – care declară pe propria răspundere că au fost afectați semnificativ de inflație sau de războiul din Ucraina.

Banca Națională a Ungariei a crescut dobânda de politică monetară cu 2 puncte procentuale la 9,75%, după ce săptămâna trecută crescuse în același pas și de urgență dobânda pentru operațiunile de atragere de depozite în încercarea de a stăvili deprecierea forintului. Dobânzile la facilitățile permanente au fost și ele crescute.

Sistemul bancar a înregistrat un deficit de lichiditate mediu zilnic în raport cu banca centrală de 13,5 miliarde de lei în iunie, în ușoară ameliorare față de mai, dar aproape de recordurile istorice. Banca Națională a României a finanțat băncile în principal prin facilitatea Lombard, în timp ce operațiunile repo bilaterale (mai ieftine pentru bănci) au fost diminuate pentru a treia lună la rând. Dobânzile din piață au continuat să crească.

Banca Națională a Ungariei a majorat dobânda la depozitele pe o săptămână cu 2 puncte procentuale la 9,75%, într-o ședință de urgență ținută în această dimineață, în condițiile în care forintul a atins noi minime istorice.

Guvernatorul Băncii Naționale a României ridică perspectiva unui șoc stagflaționist la nivel mondial în perioada următoare – adică o recesiune cuplată cu inflație ridicată – asemănător celui din anii `70 și care a durat un deceniu până să fie depășit. Din situația actuală de inflație înaltă ”vom ieși greu și cu ceva răbdare”, spune Isărescu, care arată că creșterile generalizate ale prețurilor au fost generate pe de o parte de emisiunea monetară la nivel mondial de după declanșarea crizei COVID, apoi de criza energetică, inclusiv ca urmare a politicilor verzi, și șantajul și războiul început de Rusia.

Banca Națională a României a majorat rata dobânzii de politică monetară cu un punct procentual la 4,75%, peste așteptările analiștilor, care anticipau un avans de 0,75 puncte. Este a doua ședință la rând când banca centrală aplică un pas mai accelerat de creștere a dobânzilor, dar chiar și în aceste condiții rămâne ultima din Europa Centrală și de Est. Rata Lombard, considerată mai relevantă pentru dobânzile din piață, a fost majorată în același ritm și a ajuns la 5,75% pe an.

Economiștii așteaptă o nouă creștere a ratei cheie a Băncii Naționale a României, care trebuie să țină ritmul cu băncile centrale din regiune, în condițiile în care are cea mai mică dobândă.

Moneda românească va încheia anul viitor cu o scădere a puterii de cumpărare de 30% față de finele anului 2020, conform prognozelor oficiale. Cei trei ani de ”revenire” după criza COVID 19 vor aduna tot atât inflație cât s-au adunat în 10 ani anteriori pandemiei.

Ministerul Finanțelor a împrumutat 1,35 miliarde de lei din piață, peste suma programată, profitând de o scădere a dobânzilor față de săptămânile trecute.