Primele seme ale creșterii economisirii în lei s-au văzut în această vară, după majorarea dobânzilor oferite de bănci și pe fondul stabilității cursului de schimb. Ratele cu care sunt remunerate depunerile la termen rămân însă cu mult sub inflație.
Depozitele la termen ținute de populație la bănci au crescut în iulie pentru prima oară ca dinamică anuală din vara anului trecut. Față de iunie anul curent creșterea a fost de 3,6% sau aproape 2,3 miliarde de lei la 66 de miliarde de lei, de aproape două ori mai mare decât avansul din ultimele trei luni.
Depozitele la termen în lei sunt încă cu 11 miliarde de lei sub nivelul din iunie anul trecut, însă recuperarea din mai-iulie este vizibilă și vine pe de o parte în contextul unei inflații ridicate, care a ajuns la peste 15% în termeni anuali (de la circa 10% în martie), dar și a unei creșteri consistente a ratelor cu care băncile remunerează economisirea de la circa 2% în martie la 5,5% în iulie.
Creșterea dobânzilor a venit, în principal, ca urmare a majorării ratei cheie de la 2,5% în martie la 4,75% în iulie (și mai recent la 5,5%), dar o contribuție importantă a avut-o și deficitul de lichiditate al băncilor în raport cu Banca Națională a României, ceea ce a dus la creșterea ratelor interbancare și la orientarea băncilor către soluții de finanțare mai stabile de la clientelă, adică depozite la termen în locul banilor din conturile curente.
Datele privind volumele lunare de depozite la termen nou constituite arată creșteri importante în vară pe componenta de monedă națională. Astfel, populația a făcut depozite noi, respectiv le-a reînnoit pe cele ajunse la scadență într-un volum de 7 miliarde de lei în aprilie, crescut la 7,8 miliarde de lei în mai, 8,9 miliarde de lei în iunie și 10,7 miliarde de lei în iulie – un nou maxim al deceniului.
Românii s-au refugiat inițial de inflația ridicată în depozitele în valută, așteptând o depreciere a leului. BNR a controlat însă strict cursul de schimb și leul a rămas practic nemișcat în ultimul an și jumătate. Sunt însă semne că stabilitatea leului i-a determinat pe deponenți să-și reducă apetitul pentru depunerile în valută la termen, de unde nu primesc oricum nicio dobândă. Soldul depozitelor la termen în valută a scăzut de la circa 45 de miliarde de lei echivalent în februarie la 43,3 miliarde de lei în iulie.
Depozitele noi la termen în euro s-au redus de la circa 1,2-1,3 miliarde de euro în primele luni din 2022 la 1 miliarde de euro în aprilie-iulie.
Băncile au anunțat creșteri suplimentare de dobânzi la depozite în august și septembrie, însă și cu acestea ratele vor rămâne sub inflația prognozată (de circa 14% pe an la jumătatea anului viitor, spre exemplu). Banii economisiți prin bănci vor continua să-și piardă din valoarea reală. În cel mai optimist scenariu, puterea de cumpărarea a leului va scădea cu o treime ca urmare a inflației în intervalul 2021-2023.
Analiștii așteaptă noi majorări ale ratei dobânzii de politică monetară pe finalul acestui an, de 0,5 puncte procentuale în octombrie și 0,25 puncte procentuale în noiembrie, deși inflația ridicată, care a surprins din nou în sus la 15,3% în august, îi face pe unii economiști să ia în calcul o creștere de încă 0,75 pp luna viitoare.
