Centrul de soluționare alternativă a litigiilor în domeniul bancar (CSALB) a ajuns deja la un număr record de dosare rezolvate în acest an, iar directorul Liviu Fenoghen spune că asistăm la o tendință în ultimii doi ani, prin care dosare de pe rolul instanțelor au fost rezolvate amiabil de către părți prin intermediul Centrului. Mai mult, numărul dosarelor în care băncile refuză concilierea a scăzut semnificativ față de anii trecuți.
CSALB, înființat pentru a rezolva diferendele dintre clienți și bănci în afara instanțelor, și-a accelerat activitatea în ultimul an și a închis cu soluție amiabilă aproape jumătate din cât fusese rezolvat în precedenții 6 ani de activitate. În 2021 au fost 555 de dosare constituite și 280 de soluționări amiabile. În acest an, până la 9 septembrie, s-a ajuns deja la 457 de dosare constituite și la 397 de soluționări amiabile.
”A fost nevoie de timp să demonstrăm ce putem să obținem prin intermediul Centrului”, a arătat directorul Liviu Fenoghen la Profit News TV în cadrul Maratonului de Educație Financiară.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
Conferința, având Autoritatea de Supraveghere Financiară ca partener instituțional, a fost organizată cu sprijinul Banca Transilvania, XTB, ING, eToro, CSALB, OTP Bank, UNSAR, BCR
”Într-o instanță de judecată, în momentul în care ajungi pentru rezolvarea unui diferend cu o bancă sau cu un IFN, categoric va exista un câștigător și un învins la finalul procesului”, spune Fenoghen. ”La CSALB nu se soluționează pe baza clauzelor din contract, se merge dincolo de clauze. Un judecător este ținut de clauzele din contract, care este legea părților. La noi se soluționează pe baza principiilor de echitate, de moralitate, deci dincolo de litera contractului”.
În circa 9 din 10 cazuri persoanele care se adresează CSALB au probleme cu creditele de la bănci sau IFN, explică Fenoghen. ”În marea majoritate a cazurilor este vorba despre scăderea ratei”.
Centrul obținuse până în luna august beneficii totale de 7 milioane de euro pentru consumatori din înlesnirile agreate între părți – reduceri de rate, de comisioane, de solduri.
”Erau anumite valori record, pe care le dădeam presei, și ne-am dat seama că cream anumite așteptări și am renunțat la această politică. Dar sunt sume consistente care pot fi șterse din datoria unui om care are o anumită situație dificilă, o stare de șomaj, o afecțiune medicală care necesită un tratament, poate s-a întâmplat o nenorocire în familia respectivă sau poate s-a întâmplat o minune și au venit doi-trei copii, dar veniturile nu au crescut și forța de plată a scăzut. Toate acestea reprezintă situații în care raportul contractual poate fi renegociat cu succes în cadrul CSALB”, spune Fenoghen.
Există însă situații în care situația consumatorului nu a fost generată de un eveniment neanticipat, ci de neînțelegerea contractelor semnate în lipsa educației financiare, explică Fenoghen, care înainte de CSALB a lucrat timp de 20 de ani în sectorul bancar.
”O parte consistentă din soluțiile date o să vedem că se referă la situații pe care consumatorul nu le-a știut de la început. Nu a înțeles ce este scris în contractul de credit de la bun început. Contractul trebuie citit, răscitit și înțeles de către consumator, fiecare clauză de acolo”, explică Fenoghen.
Ponderea cererilor adresate CSALB și clasate din motive nejustificate a scăzut la 3,7% anul trecut, de la 17% în 2020 și 28% în 2019, ceea ce arată o deschidere mai mare a băncilor pentru negociere.
De doi ani există o tendință de a aduce la CSALB dosare de pe rolul instanțelor de judecată. La propunerea uneia dintre părți și după formularea unei cereri de către consumator, instanța poate da termen pentru soluționarea prin conciliere, care se face de urgență și la următorul termen se merge cu decizia agreată de părți care închide procesul. Anul trecut au fost 67 astfel de situații, în acest an s-a ajuns deja la 90.
Sunt mai multe avantaje pentru părți, arată Fenoghen. Costurile sunt zero pentru consumator prin CSALB (Centrul este finanțat de către sistemul bancar) și procedura se încheie în 33 de zile pe medie, cam cât perioada între două termene de judecată în instanță.
