Ministerul Finanțelor nu a reușit să împrumute nimic din cele 300 de milioane de lei programate la licitația de titluri de stat de la începutul acestei săptămâni, ca urmare a cererii reduse și a creșterii randamentelor. Piețele emergente s-au confruntat cu noi deprecieri ale activelor ca urmare a escaladării războiului din Ucraina și a întăririi politicii monetare a Fed. Mai mult, chiar și piețe centrale de prim rang, precum cea a Marii Britanii, se confruntă cu ieșiri de capitaluri, lira sterlină ajungând la un minim istoric față de dolar.
Lawrence Summers, fost secretar al Trezoreriei SUA, președinte al Universității Harvard și economist șef al Băncii Mondiale, cel care a anticipat actuala criză inflaționistă, deschide Gala Profit.ro. Premii speciale, într-un an special
Săptămâna a început prost pentru Ministerul Finanțelor, care se confruntă cu a cincea licitație slabă la rând din septembrie, dintre care trei s-au încheiat fără niciun leu împrumutat. Prospectul emisiunii de obligațiuni scadente în ianuarie 2028 scoase la licitație luni era de 300 de milioane de lei, însă băncile au depus oferte pentru mai puțin de 145 de milioane de lei și au cerut un randament considerat prea ridicat de MFP.
Randamentele au crescut pentru a noua zi de tranzacționare consecutiv în piața secundară – cu circa 30 de puncte de bază până la 8,37% pentru titlurile pe 5 și 10 ani față de săptămâna trecută.
Mișcarea este una sincron cu toată regiunea și vine în contextul evoluțiilor internaționale, care au dus și la deprecierea monedelor din Europa Centrală și de Est.
”Monedele ECE s-au depreciat pe fondul refugiului către dolarul american, pe măsură ce știrile privind mobilizarea parțială din Rusia au tulburat piețele. Mai mult, Rezerva Federală a SUA a furnizat miercuri creșterea așteptată de 75 de puncte de bază și și-a rectificat în sus așteptările privind ratele de dobândă”, arată o analiză a Erste pentru investitori.
Ca reacție la decizia Fed, ratele obligațiunilor pe 10 ani au crescut cu 20-40 de puncte de bază în regiune în ultima săptămână, arată Erste.
ING arată că regiunea este prinsă între scăderea diferențialului de dobândă față de dolar, de aprecierea monedei americane la noi maxime istorice, factori care pun presiune pe deprecierea monedelor, în timp ce prețul stabil la gaze ar trebui să contrabalanseze această evoluție.
Dolarul american a ajuns la un maxim istoric față de lira sterlină, moneda britanică fiind afectată și de problemele fiscale și economice interne. Dolarul este însă în creștere la nivel general.
”Criza energetică și deteriorarea mai rapidă a perspectivelor economice din afara SUA au fost de asemenea factori cruciali pentru întărirea dolarului. Aici, ultimele evoluții ale conflictului dintre Rusia și Ucraina probabil că împiedică piețele să revină la un nivel mai optimist pentru moment și sondajele privind activitatea economică continuă să indice perspective sumbre pentru zona euro”, arată ING.
Banca olandeză se așteaptă ca aversiunea la risc pe plan global și dobânzile mai mari din America să continue să alimenteze cererea pentru dolar ca monedă de refugiu.
Euro a scăzut cu 15% față de dolar de la începutul anului, în timp ce lira sterlină s-a depreciat cu 20%.
Euro a crescut cu circa 10% față de forintul maghiar, cu circa 4% față de zlotul polonez și a rămas relativ la același nivel față de coroana cehească și leu.
În ultima săptămână, euro a crescut cu circa 2 bani la cursul oficial la 4,9427 lei, în timp ce dolarul a crescut cu circa 18 bani la 5,1135 lei.
