Soldul creditului privat a crescut în august cu cel mai redus ritm de la criza COVID-19, o încetinire notabilă de dinamică fiind mai ales în cazul împrumuturilor acordate companiilor nefinanciare. Masa monetară a continuată să-și încetinească dinamica, pe fondul scăderii depozitelor overnight și, neuzual pentru o lună de vacanță, a reducerii numerarului în circulație. Evoluția din august ar putea fi una conjuncturală sau ar putea fi un prim efect concret al creșterii dobânzilor la lei.
Soldul creditului neguvernamental a crescut în august față de iulie cu 0,3% sau 902 milioane de lei la 359 de miliarde de lei. Este de departe cea mai slabă lună de după mai 2020, când creditarea era afectată de prăbușirea atât a încrederii cât și a activității economice ca urmare a restricțiilor impuse la declanșarea pandemiei COVID-19.
Banca centrală a majorat în august dobânda de politică monetară cu 0,75 puncte procentuale la 5,5% și a crescut și rata Lombard cu același pas la 6,5%. În consecință, media ROBOR la 3 luni a crescut cu circa un punct procentual față de iulie la 8%, iar dobânzile la tranzacțiile interbancare (pe baza cărora se calculează IRCC) au sărit cu circa 1,4 puncte procentuale la 6,2%.
Datele privind evoluțiile dobânzilor aplicabile la credite, precum și cele privind împrumuturile noi acordate de bănci, importante pentru a înțelege cât de substanțială e încetinirea creditării din ultima lună de vară, vor fi publicate mai târziu.
În termeni anuali dinamica creditului neguvernamental (inclusiv creditul către societăți financiare) s-a redus față de iulie de la 16,8% la 15,9% - un nivel încă ridicat, dar foarte aproape de rata inflației care a atins 15,3% în august.
Creditul în lei a crescut cu 0,3% față de iulie (+16,8% anual) la 257,8 miliarde de lei, evoluție venită exclusiv din majorarea creditului în monedă națională adresat populației cu 0,6% la 146,9 miliarde de lei. Creditul în lei pentru companii și IFN a scăzut cu 0,2% față de iulie la 110,9 miliarde de lei.
Creditul în valută a crescut cu 0,2% (+13,8% anual) la 101,3 miliarde de lei echivalent, evoluție venită exclusiv din majorarea creditului către companii cu 1,1% (26,9% în termeni anuali) la 76,3 miliarde de lei echivalent, în timp ce creditul în valută adresat populației și-a continuat declinul din ultimii ani și s-a contractat cu 2,4% față de iulie la 25 de miliarde de lei echivalent. În august leul s-a apreciat față de euro, astfel că a influențat în jos volumul creditului în euro exprimat în lei.
Împrumuturile pentru companiile nefinanciare au avut cea mai slabă creștere, de sub 0,2%, de la criza COVID încoace – soldul de împrumuturi în lei chiar s-a contractat față de iulie cu 0,3%.
Creditele pentru populație au crescut cu sub 0,2% față de iulie, a doua cea mai slabă lună din acest an după ianuarie, în timp ce dinamica anuală a căzut cu un punct procentual la sub 7%.
Masa monetară (M3), care reprezintă cantitatea de bani din economie, a avut o creștere de doar 1,1 miliarde de lei la 576,8 miliarde de lei în august. Ritmul anual s-a diminuat pentru a opta lună consecutiv la 8,2% fiind la jumătate din nivelul din august 2021. Efectul de bază este important, dar încetinirea ritmului de creștere a masei monetare este deja vizibilă în ultimele luni, chiar dacă acest lucru nu s-a văzut și în frânarea inflației pe traiectoria așteptată de banca centrală.
Masa monetară restrânsă (M1) a avut cea mai mare reducere a dinamicii în ultimele luni și chiar a scăzut în august cu circa 7 miliarde de lei până la 403,8 miliarde de lei – dinamica anuală s-a redus de la 10% la 6,3%. Au scăzut depozitele overnight (banii din conturi curente) cu circa 6,6 miliarde de lei, dar în mod surprinzător s-a diminuat și numerarul în circulație cu circa 400 de milioane de lei la 100,2 miliarde de lei – în august, lună de vacanță, și în lunile cu sărbători, de regulă cashul în circulație crește.
