Autori

Economistul șef al ING Bank România spune că principala preocupare trebuie să fie în perioada următoare pentru evoluția economiei, mai ales în contextul în care iarna se anunță foarte grea din cauza potențialelor probleme energetice și în condițiile în care prețurile mari deja închid consumatorii intensivi din industrie. ”Pentru noi este esențial ca economia zonei euro să nu se contracte prea mult și să nu dureze prea mult”, spune Valentin Tătaru. Inflația ar urma să mai crească pe final de an, și după ce se întrevede o scădere BNR ar putea lăsa cursul să crească. Dobânzile urmează să mai crească și ele, și se va vedea în IRCC peste jumătate de an.

Randamentele plătite de stat pentru finanțarea datoriei au crescut pe toate scadențele în octombrie și au ajuns la 8,6% la scadența pe 10 ani, cel mai ridicat nivel al toamnei și nu departe de maximele anului. Ministerul Finanțelor se ferește să plătească dobânzile ridicate și a închis fără succes o licitație pentru titluri cu scadența în 2036. Mai rău decât România o duce Ungaria la acest capitol, însă analiștii cred că situația s-ar putea îmbunătăți anul viitor.

Fitch Ratings a confirmat ratingul suveran al României la BBB- cu perspectivă negativă, ultima treaptă recomandată investițiilor. Agenția subliniază riscurile care vin din plan extern, dar atrage atenția și la vulnerabilitățile structurale ale României, cum sunt cele legate de situația bugetară și de dezechilibrul contului curent.

Banca Națională a României a surprins piața cu ultima decizie de politică monetară și a revizuit din nou în sus estimarea privind inflația. Analiștii se așteaptă acum la dobânzi mai mari de la banca centrală, care se vor transpune în piață în creditele acordate populației și firmelor.

Banca Națională a României a majorat dobânda cheie la 6,25%, de la 5,50%, peste așteptările analiștilor.

Economiștii așteaptă ca Banca Națională a României să majoreze dobânda cheie la ședința de politică monetară de miercuri la 6% pe an. Banca centrală ar urma să reducă astfel pasul de majorare a dobânzilor cu speranța că inflația va scădea în perioada următoare după vârful din vară, în timp ce economia ar urma să încetinească substanțial pe fondul creșterii prețurilor la energie.

Ultima lună de vară a adus noi creșteri generalizate ale dobânzilor, pe fondul întăririi politicii monetare a băncii centrale și a creșterii inflației. Deficitul de lichiditate a împins băncile să plătească mai mult pentru finanțarea de la populație și firme, până la o medie de aproape 7% (cel mai ridicat nivel din ultimii 12 ani), în timp ce dobânzile la credite au fost majorate într-un ritm și mai accelerat – rata pentru împrumuturile noi ale companiilor se apropie de 10%, în timp ce populația plătește cele mai mari dobânzi pentru creditele ipotecare și de consum de după 2013.

Băncile vor aplica în contractele de credit în lei cu dobândă variabilă încheiate cu consumatorii valorile actualizate ale IRCC de la 1 octombrie. De la începutul anului viitor vor urma noi creșteri și mai ample ale ratelor lunare. Diferența dintre ROBOR la 3 luni și IRCC ajunge la 2 puncte procentuale.

Indicatorii de încredere măsurați de Comisia Europeană au crescut în România în septembrie, evoluție divergentă față de cea de la nivel european, unde au scăzut pentru a șaptea lună consecutiv. Analiștii se așteaptă la o stagnare a economiei românești în trimestrul al patrulea, după o contracție în trimestrul al treilea, în timp ce la nivel european este anticipată o prelungire a stagflației.

Banca Națională a Ungariei a majorat cu 1,25 puncte procentuale dobânda cheie până la 13% pe an, nivel peste așteptările analiștilor. Ungaria se confruntă cu o inflație ridicată și presiuni pe cursul de schimb, astfel că a ajuns la cele mai ridicate dobânzi din regiune. Banca centrală semnalizează că a încheiat ciclul de creștere a dobânzii de referință.