Autori

Finanțele s-au descurcat bine în acest an cu menținerea sub control a deficitului bugetar, dar situația se complică pe final de an, în contextul în care dinamica veniturilor încetinește și taxele și impozitele pe consum au început să aducă bani sub așteptări, spune Valentin Tătaru, economistul șef al ING Bank România, la Maratonul Fiscalității, organizat de Profit News TV. Anul viitor va fi mult mai dificil, în contextul în care economia încetinește și statul nu va mai beneficia de creșterea nominală de peste 20% a produsului intern brut umflată de inflație. Creșterea pensiilor cu 12,5% este considerată rezonabilă de către economistul ING, care atrage însă atenția că și în 2023 inflația se va menține ridicată, ceea ce va duce la scăderea veniturilor reale.

Economistul Lucian Croitoru, consilier al guvernatorului BNR, atrage atenția că trecem printr-un context internațional care susține creșterea inflației și arată spre guverne care și-au închis singure opțiunile cu datoria ridicată generată în ultimul deceniu și din care au ca singură ieșire tot creșterea prețurilor. Societatea este și ea aplecată spre opțiuni, cum sunt politicile redistributive și cele de mediu, care presează tot spre o inflație mai mare.

Valentin Lazea, economist șef al Băncii Naționale a României, pune în discuție ținta de inflație a băncilor centrale. Se întreabă dacă, în contextul schimbărilor structurale ale economiei la nivel mondial, vor merita sacrificiile care ar trebui făcute pentru a duce inflația la un nivel care ar putea fi de neatins, după ce în peste un deceniu după criza financiară băncile centrale s-au străduit să facă inflație fără să reușească.

În loc să o ia la deal, așa cum era de așteptat după o nouă rundă de majorare a dobânzilor BNR, ratele din piața interbancară au luat-o la vale și-au coborât sub nivelul la care erau în septembrie, astfel că se prefigurează o creștere mult mai lentă a IRCC decât în trimestrele anterioare. Și media cotațiilor ROBOR și-a domolit creșterea și e aproape de nivelul din vară. Evoluția pare corelată cu relaxarea condițiilor de lichiditate.

Inflația a umflat și veniturile sistemului bancar, care a încheiat trimestrul al treilea cu un profit în creștere cu 24% față de perioada similară a anului trecut și cu circa 4% față de T2. Pe primele 9 luni profitul a depășit 7,6 miliarde de lei și ar putea urca în premieră la peste 10 miliarde de lei la finele anului.

Divizia de cercetare a Băncii Comerciale Române a redus substanțial prognoza de creștere economică pentru anul în curs și pentru următorul, după ce Institutul Național de Statistică a venit cu o nouă revizuire amplă a datelor de creștere din trimestrele anterioare. Economistul șef al BCR arată că datele cu frecvență ridicată sunt în contradicție cu creșterea oficială a economiei din trimestrul al treilea.

Economia a continuat să crească în trimestrul al treilea din acest an comparativ cu trimestrul al doilea, dar dinamica foarte ridicată din prima jumătate a anului a fost recalculată de Institutul Național de Statistică, care a venit din nou cu revizuiri foarte mari ale datelor, care vor surprinde iar economiștii. Dinamica a frânat în termeni anuali, pe seria brută, deși era așteptată o accelerare.

Guvernatorul Mugur Isărescu spune că prin preluarea prerogativului de protecție a consumatorilor de servicii financiare de la ANPC la BNR s-ar evita confuzia privind rolul băncii centrale în relația dintre consumatori și bănci, dar pentru acest lucru este nevoie de înființarea unei noi direcții în cadrul băncii centrale și de o nouă lege. ” Aici sunt profesioniști”, spune Isărescu.

Finanțele au împrumutat din piață 480 de milioane de lei, din nou peste prospect. În pofida cererii reduse din partea investitorilor, randamentele au scăzut simțitor, spre cel mai redus nivel din ultima lună și jumătate. România a beneficiat de o revenire spectaculoasă a interesului pentru titlurile din regiune.

Guvernatorul Mugur Isărescu a comentat pe marginea investigației Consiliului Concurenței asupra modului în care băncile stabilesc nivelul ROBOR. Isărescu spune că există o nemulțumire că dobânzile au crescut, dar acestea nu sunt ridicate în contextul în care sunt doar la jumătate din creșterea prețurilor de consum, și nici nu vor scădea până nu se va reduce rata inflației. ”Este dreptul și datoria lor”, spune Isărescu despre investigația Concurenței, însă în același timp atrage atenția că trebuie analizat atent ce fel de înțelegeri s-au făcut între bănci, pentru că nivelul dobânzii reprezintă în sine o înțelegere în piață.