Randamentele plătite de stat pentru finanțarea datoriei au crescut pe toate scadențele în octombrie și au ajuns la 8,6% la scadența pe 10 ani, cel mai ridicat nivel al toamnei și nu departe de maximele anului, relevă datele analizate de Profit.ro. Ministerul Finanțelor se ferește să plătească dobânzile ridicate și a închis fără succes o licitație pentru titluri cu scadența în 2036. Mai rău decât România o duce Ungaria la acest capitol, însă analiștii cred că situația s-ar putea îmbunătăți anul viitor.
Costurile la care statul finanțează datoria au crescut cu 20-40 de puncte de bază în ultimele două săptămâni și au ajuns la 7,8% pe scadența de un an și la peste 8,6% pe 3-10 ani, cele mai ridicate niveluri de după iulie pentru scadențele mai lungi.
Evoluția este una în ton cu cea din regiune, care a suferit de pe urma tensiunilor din piețele internaționale din ultima perioadă. Titlurile Ungariei au fost lovite în mod special și au ajuns la un randament de 10% pe an pentru scadența de 10 ani, în contextul în care Budapesta are probleme cu Comisia Europeană și are fondurile europene sistate.
Randamentele titlurilor poloneze au crescut cu aproape 1 punct procentual în ultimele două săptămâni, la 7,3%, în timp ce cele plătite de Cehia au crescut cu peste 30 de puncte de bază, la 5,2%.
Ministerul Finanțelor a căutat luni să împrumute 300 de milioane de lei până în aprilie 2036, însă a primit oferte pentru doar 228 de milioane de lei, pe care le-a considerat prea inacceptabile ca preț.
Trezoreria a acoperit 72% din necesarul de finanțare până la finele lunii septembrie, incluzând sumele din PNRR, estimează Erste. După ce în august a împrumutat un volum record de aproape 12 miliarde de lei, în septembrie Ministerul Finanțelor a acoperit mai puțin de un sfert din sumele programate și a avut mai multe licitații ratate.
Recent, Fitch a menținut ratingul României pe ultima treaptă recomandată investițiilor cu perspectivă negativă și a avertizat cu privire la dificultățile din următoarea perioadă, venite în principal din mediul extern – inclusiv recesiunea care se profilează în Europa și care va duce la o probabilă scădere economică și în România în această iarnă.
“Ratingurile României par în siguranță câtă vreme guvernul se ține de țintele de consolidare fiscală din PNRR”, arată economistul șef al BCR Ciprian Dascălu. ”Costurile de finanțare ale României sunt cu mult peste nivelul semnalizat de riscul de credit (CDS) din cauza emisiunilor mari de titluri guvernamentale, în condițiile în care piața internă nu are adâncimea de a acomoda nevoile de finanțare ale statului”.
Guvernul a împrumutat 1,35 miliarde de euro de pe piețele externe în septembrie, la un cost ridicat, și directorul Trezoreriei a anunțat că intenționează să reducă emisiunile externe anul viitor.
Spread-ul față de obligațiunile germane cu scadența în 2035 a crescut de la circa 2,5 puncte procentuale în mai 2021 la peste 5 puncte procentuale, cu mai bine de 1 pp peste costul plătit de Ungaria pentru datoria în euro.
În noiembrie, Guvernul trebuie să ramburseze 2 miliarde de euro în împrumuturi și eurobonduri ajunse la scadență. Un alt vârf de plată în valută, de peste 3 miliarde de euro, este în august 2023. Titluri în lei de 10,7 miliarde de lei ajung la scadență în decembrie, apoi alte 10,9 miliarde de lei în aprilie și încă peste 10,6 miliarde de lei în iunie.
Deficitul bugetar ar urma să scadă de la 5,4% în acest an la 4,4% în 2023, ceea ce ar reduce necesarul de finanțare cu circa 9 miliarde de lei de la 141 de miliarde de lei în 2022, adică 9,1% din PIB față de 10,8%, arată analiza Erste.
Randamentele pentru datoria în lei la 10 ani ar urma să scadă la 8,5% la finele anului, apoi la 6,3% la finele lunii martie a anului viitor, la 8% la jumătatea anului și la 7,8% în toamnă – nivel care ar fi însă cel mai ridicat din regiune, în condițiile în care Ungaria ar urma să beneficieze de o contracție mai amplă a randamentelor, arată Erste. Olandezii de la ING văd o creștere până la 8,85 a dobânzii la 10 ani la finele lui 2022, apoi o scădere la 8,2% în trimestrul 1, la 7,8% în T2 și 7,5% în T3, conform celor mai recente prognoze.
Banca Națională a României încă are de recuperat față de celelalte bănci centrale din regiune și analiștii estimează că va majora rata cheie și în noiembrie până la 6,75% - nu sunt excluse însă și alte majorări la începutul anului viitor.
”Randamentele la titlurile în lei sunt singurele care nu sunt intersate în regiunea ECE4, după o scurtă perioadă în care au fost inversate în iulie, ceea ce sugerează că investitorii cred că BNR este în urma celorlalte bănci centrale din regiune”, arată Dascălu.
Sistemul bancar din România este cel mai expus din UE la riscul suveran, cu 22% din active, dintre care 19% reprezintă datorie publică.
Circa 46% din titlurile în lei emise de guvern erau deținute de bănci, 24% din fondurile de pensii și puțin peste 16% de investitori din afara țării - situației la nivelul lunii iunie, de atunci ponderea deținerilor străinilor este probabil să fi crescut ca urmare a achizițiilor din iulie și august.
