GRAFIC Încrederea în economia României este în creștere, în răspăr cu evoluția din UE

Indicatorii de încredere măsurați de Comisia Europeană au crescut în România în septembrie, evoluție divergentă față de cea de la nivel european, unde au scăzut pentru a șaptea lună consecutiv. Analiștii se așteaptă la o stagnare a economiei românești în trimestrul al patrulea, după o contracție în trimestrul al treilea, în timp ce la nivel european este anticipată o prelungire a stagflației.

Indicatorul de încredere economică (ESI) a crescut în septembrie cu 1,7 puncte, la 102,2 puncte, după o scădere în august. La nivelul Uniunii Europene, încrederea a scăzut cu 3,5 puncte, la 92,6 puncte – a șaptea lună de scădere consecutivă, începută în martie, după debutul invaziei rusești din Ucraina.

ESI este un indicator compus, realizat pe bază de sondaj, care arată percepția managerilor din servicii, industrie, construcții și comerț, dar și a populației privind starea actuală a economiei, precum și așteptările pentru evoluția viitoare. Indicatorul este calculat de Comisia Europeană și are un nivel ridicat de corelare cu evoluția PIB. O valoare peste 100 de puncte înseamnă o expansiune a activității.

În trimestrul al treilea ESI a scăzut cu 0,8 puncte față de trimestrul al doilea la 101,4 puncte, ceea ce indică o contracție secvențială a economiei, arată analiștii BCR.

CITEȘTE ȘI Lemnul românesc n-ar trebui să părăsească țara decât sub formă de produse de mobilier, spune președintele Camerei de Comerț și Industrie a României

”În analiza noastră, economia României se va contracta în trimestrul al treilea comparativ cu trimestrul al doilea din 2022 și ne așteptăm la o creștere zero în ultimul trimestru comparativ cu precedentul, ceea ce va duce la o creștere de 6% pentru întregul an. Pentru 2023 vedem o creștere a PIB de 2,7%”, arată analistul BCR Vlad Ioniță.

ING estimează că, la nivelul UE, datele pe trimestrul al treilea indică o contracție economică și o creștere a riscului de stagflație pentru zona euro. PIB a crescut , potrivit datelor oficiale, cu 5,1% în primul trimestru și cu 2,1% în trimestrul al doilea (creștere secvențială), depășind cu mult așteptările analiștilor.

”Economia zonei euro încetinește rapid pe măsură ce prețurile ridicate reduc activitatea economică și cererea consumatorilor. Ne așteptăm ca o recesiune să fi început deja”, arată Bert Coljin, economist senior responsabil pentru zona euro la ING Bank.

La nivelul României, indicatorii de încredere s-au îmbunătățit în toate sectoarele cu excepția retailului.

CITEȘTE ȘI Inflația din Germania a accelerat puternic, la cel mai ridicat nivel din ultimii aproape 71 de ani. Guvernul injectează rapid 200 miliarde euro pentru plafonarea prețurilor la energie. "Punem la punct un amplu scut defensiv."

În industrie, încrederea a crescut cu 0,5 puncte, pe fondul scăderii stocurilor de produse finite. În servicii încrederea a crescut cu 0,8 puncte, pe fondul creșterii așteptărilor privind cererea viitoare. Indicele din construcții s-a îmbunătățit cu 1,4 puncte ca urmare a îmbunătățirii așteptărilor privind comenzile comparativ cu luna precedentă. O scădere importantă, de 2,7 puncte a fost înregistrată de sectorul comerțului, unde managerii se așteptă la o deteriorare a afacerilor în următorul trimestru.

”Inflația ridicată începe să afecteze comportamentul de consum și ar trebui să fie principalul motor al activității de retail în lunile următoare”, arată Vlad Ioniță.

Indicatorul privind intențiile de angajare (EEI) a crescut cu 0,8 puncte la 106,2 puncte la nivelul României și a scăzut cu 0,8 puncte la 106,4 la nivelul UE.

În UE, așteptările privind evoluția industriei au scăzut puternic în septembrie, evoluție pusă de ING pe seama costurilor mari cu energia care lovesc în profitabilitate. Acest costuri, considerate în continuare la niveluri nesustenabile pentru unele sectoare industriale, duc la o perspectivă sumbră pentru producția industrială, consideră Bert Coljin.

CITEȘTE ȘI VIDEO Avarii fără precedent simultan, cu suspiciuni de sabotaj, la Nord Stream 1 și 2. Turk Stream, din care se alimentează și România, rămâne singurul gazoduct rusesc operațional. Prețurile și volumele la BRM - în creștere

Încrederea în sectorul serviciilor a scăzut și mai mult în septembrie la nivelul UE, evoluție venită ca urmare a scăderii puterii de cumpărare. Totodată, așteptările privind prețurile au crescut din nou pe seama scumpirii energiei. ”Acest lucru este deosebit de îngrijorător pentru că ar putea prelungi perioada de stagflație pentru economia zonei euro”, consideră Coljin.Stagflația înseamnă o stagnare sau recesiune economică cuplată cu o inflație ridicată.

Rata anuală a inflației a ajuns la 10% în Germania în septembrie, cu peste 2 pp mai sus față de nivelul din august, evoluție ce crește presiunea pe Banca Centrală Europeană să majoreze rata cheie.