Autori

Banca Națională a României este chemată să majoreze cerințele de capital pentru sistemul bancar, potrivit Comitetului Național pentru Supravegherea Macroprudențială (CNSM), din care fac parte conducerea băncii centrale, cea a Autorității de Supraveghere Financiară și cea a Ministerului Finanțelor. Mai mult, este recomandată ”conduită foarte prudentă” în plata dividendelor către acționari - acestea ar urma să fie monitorizate în cooperare cu banca centrală.

Ministerul Finanțelor a împrumutat 398 de milioane de lei la un randament de circa 9,5% pe an, un nou maxim de după ianuarie 2010. O licitație a fost ratată pe fondul cererii reduse din partea băncilor. Randamentele sunt în creștere în toată regiunea.

Banca Națională a României anticipează o încetinire puternică a dinamicii economice în a doua parte a anului curent, ca urmare a impactului războiului din Ucraina și a sancțiunilor asociate. Mai mult, BNR vede semne de răcire a pieței muncii, ceea ce ar duce la o frânare a creșterii salariilor, chiar în contextul inflației ridicate.

Ministerul Finanțelor a împrumutat din piața internă aproape 494 de milioane de lei. Randamentul plătit este cel mai ridicat de după ianuarie 2010, când în România încă se simțeau efectele crizei financiare și economice.

Deficitul de lichiditate al sistemului bancar în raport cu BNR s-a diminuat cu mai bine de o treime la 7,4 miliarde de lei în septembrie, evoluție ce a corespuns cu reducerea dobânzilor interbancare. Este cel mai redus sold al deficitului de la începutul războiului din Ucraina și de la propulsarea inflației la un nivel de două cifre.

Poziția externă a României a continuat să se deterioreze în august și deficitul pe primele 8 luni este deja peste nivelul înregistrat pe întreg anul 2021, însă viteza cu care deficitul de cont curent se adâncește a scăzut pentru a patra lună la rând. Investițiile străine au continuat să crească și sunt cu aproape jumătate peste nivelul de anul trecut și la ritmul actual ar putea depăși recordul nominal stabilit în 2008. Crește și datoria externă, mai ales în sectorul privat, pe fondul creditelor comerciale mai mari.

Randamentele plătite investitorilor pentru datoria publică au ajuns aproape de maximele anului în Europa Centrală și de Est, fiind atinse chiar noi recorduri în Polonia și Ungaria. În România, Ministerul Finanțelor a emis obligațiuni la 9,22% pe an, al doilea cel mai ridicat nivel de dobândă din ultimii 12 ani.

Băncile din România au primit 7.872 de solicitări pentru suspendarea obligațiilor de plată a ratelor până la finele lunii august 2022, în conformitate cu prevederile Ordonanței 90/2022 care instituie un nou moratoriu public. Spre comparație, în timpul moratoriului din timpul pandemiei COVID-19 au fost suspendate ratele pentru circa 700.000 de clienți. Un număr considerabil de debitori persoane fizice au schimbat indicele de referință din contracte.

Inflația și-a continuat neabătută creșterea în septembrie și a încheiat trimestrul al treilea din nou peste prognoza băncii centrale. Produsele alimentare s-au scumpit în prima lună de toamnă, mai ales zahărul, untul și brânza, dar au venit și noi creșteri de prețuri, de peste 7%, la curentul electric.

Economistul șef al ING Bank România spune că principala preocupare trebuie să fie în perioada următoare pentru evoluția economiei, mai ales în contextul în care iarna se anunță foarte grea din cauza potențialelor probleme energetice și în condițiile în care prețurile mari deja închid consumatorii intensivi din industrie. ”Pentru noi este esențial ca economia zonei euro să nu se contracte prea mult și să nu dureze prea mult”, spune Valentin Tătaru. Inflația ar urma să mai crească pe final de an, și după ce se întrevede o scădere BNR ar putea lăsa cursul să crească. Dobânzile urmează să mai crească și ele, și se va vedea în IRCC peste jumătate de an.