Banca Națională a Ungariei a majorat cu 1,25 puncte procentuale dobânda cheie, până la 13% pe an, nivel peste așteptările analiștilor. Ungaria se confruntă cu o inflație ridicată și presiuni pe cursul de schimb, astfel că a ajuns la cele mai ridicate dobânzi din regiune. Banca centrală semnalizează că a încheiat ciclul de creștere a dobânzii de referință.
Banca Ungariei a majorat cu 1,25 puncte procentuale și rata facilității de depozit, la 12,5%, și pe cea a facilității de creditare (Lombard), la 15,5%. Creșterea dobânzilor este cu circa jumătate de punct procentual peste cea așteptată de piețe.
Rata inflației a ajuns la 15,6% în august – nivel similar celui din România, de 15,3%, dar sub cel din Polonia de 16,1%, respectiv Cehia de 17,2%. Pe de altă parte, dobânda cheie este cu mult peste nivelul din regiune – 5,5% în România, 6,75% în Polonia și 7% în Cehia.
Oficialii Băncii Ungariei au declarat că după decizia de acum se închide ciclul de creștere a dobânzilor, dar că vor urma de la 1 octombrie măsuri de restrângere a lichidității din piața interbancară, prin creșterea rezervelor minime obligatorii pe care băncile trebuie să le constituie la banca centrală, licitații de vânzare a titlurilor de stat și atragerea de depozite pe termen lung. O lichiditate mai redusă ar asigura rate efective mai mari în piața interbancară, care apoi să fie transmise mai departe în economie.
”Decizia de azi este surprinzătoare. Mesajul este că în loc de creșteri de dobânzi, banca centrală intenționează să întărească politica monetară prin măsuri neconvenționale. Totuși, în vremuri tulburi sună cel puțin riscant, pentru că rezultatul politicii depinde de succesul instrumentelor de retragere a lichidității”, arată analistul Erste János Nagy.
Situația Ungariei este complicată de conflictul în care autoritățile de la Budapesta au intrat cu Uniunea Europeană. Ungariei nu i-a fost adoptat programul PNRR și, mai mult, Comisia Europeană a propus suspendarea unei părți substanțiale din fondurile europene de circa 9% din PIB dacă nu sunt rezolvate unele îngrijorări legate de statul de drept. Ungaria ar trebui să adopte legislație pentru a închide disputa cu UE.
”Tăierea fondurilor UE și neaprobarea PNRR ar duce la pierderea încrederii piețelor și la slăbirea indicatorilor de încredere din economie. Creșterea primei de risc pentru activele ungare (aflată deja la un nivel ridicat) precum și deprecierea suplimentară a cursului de schimb ar fi scenariul de bază”, arată o analiză a Erste.
Forintul maghiar a pierdut deja o zecime din valoare față de euro în acest an, de departe cea mai mare depreciere din ECE – zlotul s-a depreciat cu sub 4%, în timp ce leul și coroana cehească au fost relativ stabile -, în pofida încercărilor Băncii Ungariei de a compensa prin politica monetară problemele din alte zone ale finanțelor și fluxurilor de capital.
Mai mult, deficitul de cont curent al Ungariei s-a deteriorat de la un nivel echilibrat anul trecut la un deficit de circa 5% din PIB (pe o medie mobilă de 12 luni) - a doua cea mai proastă situație din regiune după cea a României la 9,1% din PIB, arată estimările Erste. Un deficit de cont curent mai mare necesită intrări mai mari de finanțare din străinătate – fie capitaluri investite, fie datorie.
Ungaria plătește cea mai mare dobândă pentru împrumuturile suverane, la 9,7% pentru titlurile în forinți pe 10 ani, depășind România în ultima lună și jumătate.
Analiștii ING Bank consideră că ne putem aștepta ca randamentele să rămână ridicate ca urmare a incertitudinilor legate de fondurile europene și a volatilității din piețele globale. De asemenea, mai atrag atenția și asupra faptului că forintul mai este sensibil și la evoluțiile prețurilor la energie. ”Forintul s-a apreciat la cel mai nivel din ultima săptămână, dar credem că susținerea din mutarea peste așteptări a băncii centrale va fi de scurtă durată”.
Banca Ungariei estimează că economia va crește cu 3-4% în acest an și cu 0,5-1,5% în următorul, prognoze rectificate în jos.
