Fitch Ratings a confirmat ratingul suveran al României la BBB- cu perspectivă negativă, ultima treaptă recomandată investițiilor. Agenția subliniază riscurile care vin din plan extern, dar atrage atenția și la vulnerabilitățile structurale ale României, cum sunt cele legate de situația bugetară și de dezechilibrul contului curent.
Fitch menționează apartenența la UE și intrările de fonduri europene, alături de nivelul produsului intern brut pe cap de locuitor printre argumentele menținerii ratingului în zona investment grade, în timp ce cheltuielile bugetare rigide, alături de un deficitele bugetare și de cont curent mai mari decât ale țărilor comparabile trag în jos nota României.
Perspectiva negativă reflectă riscurile potențiale cauzate de războiul din Ucraina și criza energetică europeană, cu implicații asupra deficitelor fiscale și externe ale României, în contextul unei creșteri economice mai slabe în zona euro și a scumpirii finanțării externe. Agenția menționează incertitudinile privind corectarea dezechilibrelor fiscale pe termen mediu, în pofida progreselor din acest an.
Un șoc macroeconomic venit spre exemplu din zona energetică (cu o posibilă raționalizare a energiei), renunțarea la consolidarea fiscală sau reducerea fluxurilor de capital care finanțează contul curent sunt printre motivele pentru care Fitch ar putea tăia ratingul în zona junk.
Fitch se așteaptă ca deficitul să scadă de la 6,4% în 2022 la 5,5% din PIB în 2023 și la 4,7% din PIB în 2024, în special în urma îmbunătățirii graduale a colectării veniturilor.
Datoria publică ar urma să stea sub 50% din PIB ca urmare a creșterii ridicate a PIB nominal.
Agenția se așteaptă la un deficit al contului curent de aproape 10% în acest an, față de 7% în 2021 și 5% în 2020.
Fitch estimează o creștere economică de 6,2% în acest an, ca urmare a dinamicii foarte ridicate din primele două trimestre.
Economia ar urma să intre însă, cel mai probabil, într-o recesiune tehnică din primul trimestrul al lui 2023, ca urmare a scăderii cererii externe, a creșterii dobânzilor și inflației. Anul viitor PIB ar urma să crească cu doar 1,6% și apoi să accelereze la 3,7% în 2024, pe fondul creșterii investițiilor din fonduri UE.
Perspectivele macroeconomice pe termen scurt sunt afectate de riscuri negative semnificative, în special în urma impactului costurilor mai ridicate cu energia în Europa, deși agenția arată că România este una dintre țările cel mai puțin expuse din regiune ca urmare a producției interne de gaz.
