Autori

Banca Națională a României a menținut neschimbate dobânzile, în linie cu așteptările analiștilor. BNR vede o semi-stagnare a economiei în semestrul al doilea din acest an. Inflația ar urma să ajungă la un platou la finele lunii septembrie și să scadă foarte ușor până la finele anului, urmând să se adauge presiuni de scădere a ratei din corecția bugetară.

Prețul aurului a ajuns la un nivel record de 4.000 de dolari pe uncie, dublându-și valoarea în mai puțin de doi ani. Incertitudinile globale au făcut din aur un activ căutat de investitori, iar ING estimează că prețul ar putea crește în continuare.

Banca Națională a României este așteptată de cei mai mulți analiști să țină dobânzile la nivelurile curente în ședința de miercuri, 8 octombrie. Șocul inflaționist recent ar reclama rate mai ridicate, însă economiștii cred că BNR va aștepta ca acesta să treacă și de anul viitor va veni cu reduceri de dobânzi, pe măsură ce cifrele de inflație vor fi ameliorate de un efect de bază și în condițiile scăderii consumului.

Luna august a fost una dintre cele mai slabe istoric pentru dinamica consumului. În timp ce o scădere era așteptată, pe fondul taxelor majorate, aceasta a fost mult mai amplă față de așteptări. Scăderea vânzărilor cu amănuntul ridică îngrijorări cu privire la perspectiva economică și datele PIB pe trimestrul al treilea vor fi afectate cel mai probabil, cred economiștii.

Sondajele de specialitate din industrie în Germania, România și Cehia converg către pragul de expansiune, în timp ce dată mai slabe sunt înregistrate de Polonia, care însă va avea cea mai mare creștere economică din regiune în acest an, arată o analiză a Erste. În România, deși sectorul nu a ieșit încă la liman, indicii industriei manufacturiere sunt la cel mai ridicat nivel din ultimele 15 luni, pe fondul creșterii după mai bine de un an a comenzilor noi, semn că recesiunea multianuală ar putea lua sfârșit.

Firmele românești și populația au cea mai mică pondere a datoriei raportat la dimensiunea economiei din Uniunea Europeană. Datoria acestora s-a ajustat constant în ultimii 15 ani. În contrapondere, însă, datoria publică a crescut accelerat.

Cheltuielile cu dobânzile au fost subestimate puternic în proiectul de buget pe 2025 și rectificarea propusă acum de Guvern aduce o recunoaștere a situației înregistrate în primele 8 luni ale anului. Aceste cheltuieli au fost majorate cu 12,1 miliarde de lei, fiind de departe cea mai mare creștere de cheltuială din rectificare și peste jumătate din total. Ponderea în PIB a dobânzilor urcă cu mult peste proiecțiile de la început de an și se apropie de scenariul unguresc.

Încrederea în economia României a scăzut pentru a cincea lună la rând în septembrie și a înregistrat cel mai slab trimestru de la pandemia Covid-19, cu date ce indică o contracție economică.

Debitorii persoane fizice cu credite cu dobânzi variabile în funcție de IRCC vor simți de la 1 octombrie efectele tulburărilor politico-electorale din primăvară. Indicele de referință urcă la un maxim istoric de la introducere. Urmează însă o scădere de la 1 ianuarie, iar pe parcursul anului viitor ar putea urma și alte reduceri, în condițiile în care BNR este așteptată să scadă dobânzile. Pentru moment, ROBOR rămâne în preajma celor mai ridicate niveluri din ultimii doi ani.

Creditul privat și-a încetinit creșterea în august, pentru a treia lună la rând, și a ajuns la cea mai scăzută dinamică anuală din ultimul an. Mai mult, creșterea puternică a inflației a băgat ritmul anual în teritoriu negativ, conform datelor Profit.ro.