Autori

Volumul creditelor neperformante acordate de bănci cu garanția statului a crescut cu peste 60% în ultimul an, arată datele analizate de Profit.ro. Împrumuturile au intrat în nerambursare rapid după ce a expirat perioada de grație acordată începând cu perioada de pandemie.

Ministerul Finanțelor a luat 1,6 miliarde de lei de la bănci prin emisiuni de titluri de stat, pe o cerere ridicată din partea investitorilor. Randamentele la împrumuturile pe termen lung rămân, atipic, sub cele pe termen scurt. Trezoreria are nevoie de bani, după ce a rambursat recent circa 12 miliarde de lei către investitori, în piața internă, pentru împrumuturi ajunse la scadență. Cheltuielile de la bugetul de stat cu susținerea datoriei publice au continuat să crească într-un ritm fulminant.

Creditarea continuă să crească cu rate de peste 9%, dar dinamica reală este mâncată de inflație. Pe partea de economisire, populația s-a orientat mai mult în ultimul an către valută. În masa monetară, dinamica nominală a accelerat în ultimele trei luni, dar sub inflație. Populația a continuată să ceară cash, cu o creștere de circa 10 miliarde de lei în două luni a banilor în circulație, posibil pe fondul reverberațiilor politice în mediu financiar, relevă datele analizate de Profit.ro.

UniCredit Bank a înregistrat un profit net de 167 de milioane de euro în România la jumătatea anului, în scădere cu 12% față de primele șase luni din 2024. Reducerea profitului vine mai ales pe fondul creșterii costurilor cu provizioanele de risc, a costurilor cu taxa bancară, precum și a costurilor cu integrarea Alpha Bank.

Ministerul Finanțelor a împrumutat 800 de milioane de lei din piața internă, pe o cerere ridicată din partea băncilor. Randamentele s-au împotmolit însă la 7,3%, un nivel încă ridicat, semn că acesta este noul nivel al pieței, după măsurile luate pentru reducerea deficitului bugetar.

Productivitatea reală a economiei românești a crescut accelerat față de 2015, cu cel mai ridicat ritm din Uniunea Europeană. Costurile cu forța de muncă au crescut și ele puternic în ultimii 10 ani, peste productivitate, dar rămân printre cele mai mici din UE. Acumularea de capital rămâne redusă față de țările Vestice. Totodată, România și economiile din regiune se confruntă cu provocări dinspre trecerea industriei auto către motoarele electrice și costurile mari cu energia ce se prefigurează în anii următori, arată o analiză Erste.

România ia cele mai ambițioase măsuri de consolidare fiscală de la Marea Criză Financiară, ca răspuns la anii de deteriorare a finanțelor publice. Impactul pe termen scurt va fi dureros, cu inflație mare și creștere economică mică. Dar pe termen mediu și lung sunt așteptate efecte pozitive, dacă lucrurile sunt făcute cum trebuie, arată o analiză a ING Bank România.

Băncile au adaptat oferta comercială la criza politică și electorală din mai, care s-a reflectat în trecerea la deficit de lichiditate în piață, prin majorarea dobânzilor la depozitele atrase de la companii, dar și a ratelor plătite de firme pentru împrumuturi.

Sistemul bancar a trecut rapid de la excedent la deficit de lichiditate în raport cu banca centrală în ultimele două luni, pe fondul ieșirilor de capitaluri care au urmat primului tur al alegerilor prezidențiale.

Banca Națională a României a menținut la 6,5% rata dobânzii de politică monetară, decizie larg anticipată, și se așteaptă la o creștere considerabilă a inflației în următoarele luni, având în vedere expirarea schemei de plafonare la electricitate și creșterea TVA și a accizelor de la 1 august.