Banca Națională a Poloniei a scăzut cu 25 de puncte de bază rata de referință, de la 4,25% la 4%, în linie cu așteptările analiștilor. Decizia băncii vine după ce inflația a scăzut la 2,4%, cu 10 puncte de bază sub nivelul țintă.
Jakub Cery, economist la Erste Bank, se așteaptă ca inflația să rămână în jurul sau sub țintă. De asemenea, prognoza actualizată a băncii centrale estimează inflația la un nivel redus în următoarele trimestre.
„În perspectivă, ne așteptăm ca relaxarea politicii monetare să continue pe parcursul anului următor”, arată analistul Erste, care adaugă că lucrurile vor fi mai clare după conferința de presă a guvernatorului BNP Adam Glapiński.
Pe parcursul acestui an, BNP a redus dobânzile cu 1,75 puncte procentuale cumulat.
„De la înființarea Consiliului de Politică Monetară în Polonia în 1998, modificările ratei dobânzii de politică monetară au fost relativ rare și au coincis de obicei cu șocuri externe majore. Ajustările au avut loc în 1998 în timpul crizei rusești, în 2009 în mijlocul crizei financiare globale, în 2012 în timpul crizei fiscale din zona euro și în 2021, când creșterile ratelor dobânzii au fost determinate de o revenire bruscă a inflației post-pandemie”, notează Rafal Benecki și Adam Antoniak, economiști la ING Polonia.
Analiștii subliniază remarcile BNP privind creșterea salariilor, care nu mai este considerată „elevată”, iar moderarea acestora nu a fost evaluată ca o „încetinire treptată”. Referirea la „creșterea ridicată a prețurilor serviciilor” a fost, de asemenea, eliminată din document.
Mare parte din ajustarea ratei de politică monetară în acest ciclu pare să fie făcută deja, dar mai există loc pentru fine-tuning în contextul inflației favorabile, arată ING, care estimează că rata medie a inflației ar putea scădea sub 2,5%, ceea ce va permite o scădere a ratei cheie sub 3,5%.
La ședința din ianuarie, ING estimează că Banca Poloniei va lua o pauză.
Cu ce îl influențează decizia lui Glapiński pe Isărescu
România este într-o situație mult mai rea a inflației în comparație cu Polonia. Procesul de dezinflație s-a oprit în vară și rata inflației a urcat de la 4,9% în aprilie, la 7,8% în iulie, pe fondul creșterii facturilor la energia electrică, și apoi la 9,9% după majorarea cotelor TVA și a accizelor. BCR estimează că aceste șocuri de ofertă au adăugat 4,4 puncte procentuale la inflația anuală.
Astfel, dacă la începutul lui 2025 analiștii preconizau o reducere a dobânzilor BNR în acest an, pe măsură ce inflația a tot urcat, așteptările s-au evaporat. Mai mult, șocul primului tur al alegerilor prezidențiale, din luna mai, a dus la ieșiri de capitaluri, un deficit de lichiditate și creșterea dobânzilor interbancare. Situația s-a calmat treptat în ultimele luni, dar dobânzile au rămas mai ridicate decât în primăvară.
BNR păstrează un diferențial de dobândă față de băncile centrale din regiune, nu doar față de marile bănci centrale. Dobânzile mai ridicate la lei fac mai atractive plasamentele în monedă națională, ceea ce înseamnă un avantaj pentru stabilitatea cursului, dar cu un cost pentru economie.
Totuși, BNR nu dorește ca diferențialul de dobândă să fie prea ridicat, astfel încât intrările de investiții de portofoliu să fie prea mari – chiar dacă într-un astfel de scenariu BNR nu ar permite aprecierea leului și ar cumpăra valută din piață, fondurile de tip „hot money” pot ieși la fel de repede cum au intrat în caz de instabilitate locală sau globală.
De altfel, BNR menționează în toate comunicatele din ultima vreme că sunt relevante „deciziile de politică monetară ale BCE și Fed, precum și atitudinea băncilor centrale din regiune”.
Analiștii consideră că sunt două bănci centrale din regiune la care BNR se uită când ia decizia de politică monetară: Banca Poloniei și Banca Cehiei.
Banca centrală a Cehiei a redus în acest an cu 50 de puncte de bază rata cheie, la 3,5%. Din mai este însă on hold. Inflația a intrat în ținta băncii centrale încă din 2024 – în octombrie a urcat ușor de la 2,3% la 2,5%.
Doar Banca Ungariei are rata cheie la 6,5%, adică la nivelul BNR, pe care în menține de asemenea din vara lui 2024, în condițiile în care inflația rămâne și acolo peste țintă, la 4,3% pe an în octombrie.
Indiferent însă de ce fac băncile din regiune, BNR nu poate reduce dobânzile până ce scăderea inflației nu devine clară. Prognoza BNR este că inflația va rămâne la un nivel ridicat, de 9,2%, până la jumătatea anului viitor. După care va scădea până la 3,7% la finele anului, în special pe fondul unui efect de bază, rămânând astfel peste ținta de 2,5% (plus/minus 1 punct procentual).
„Ne așteptăm ca BNR să reia reducerile ratelor dobânzilor în mai 2026, cu condiția ca perspectivele inflației să fie benigne. Poziția fiscală, încrederea scăzută a consumatorilor și scăderea salariilor reale vor favoriza probabil reducerile ratelor dobânzilor la începutul anului”, arată un raport semnat de economiștii BCR Ciprian Dascălu și Vlad Ioniță.
Creșterea economică este estimată în jurul a 2% anul viitor, doar în ușoară accelerare peste nivelul de aproximativ 1% din acest an. Creșterea de anul viitor ar trebui să provină în principal din accelerarea investițiilor finanțate cu fonduri europene, în timp ce consumul privat ar urma să aibă o contribuție mai mică, în contextul în care veniturile populației determinate de stat (salarii și pensii) ar urma să rămână în mare măsură înghețate și să scadă astfel în termeni reali, în condițiile în care deficitul bugetar trebuie să scadă spre 6% din PIB, față de 8,4% în acest an și 9,3% în 2024, nivel apropiate de record.
O scădere a dobânzilor ar ajuta cererea internă, ceea ce ar sprijini dinamica nominală a PIB, însă cu prețul unei posibile stimulări a inflației.
ING vede de asemenea o reducere a ratei cheie în mai, cu 100 de puncte de bază tăiate în total anul viitor. Însă necunoscutele majore vin din câteva decizii administrative: plafonarea prețurilor la gazele naturale, care expiră la finele lunii martie și, cu mai puțin impact, expirarea limitării adaosurilor comerciale la alimentele de bază.
