Vânzările cu amănuntul au scăzut în octombrie cu 1,1% față de septembrie. Declinul anual s-a adâncit la -4%, de la -2,1%.
„Acest lucru se aliniază cu încrederea consumatorilor, scăzută din punct de vedere istoric, sugerând că cheltuielile prudente vor persista în lunile următoare”, arată o analiză semnată de economiștii ING Bank România Valentin Tătaru și Ștefan Posea.
Încrederea consumatorilor a crescut ușor în octombrie, însă se menține în apropierea minimelor post-pandemice.
Au scăzut în octombrie toate componentele majore. Vânzările de alimente au scăzut cu 0,9% față de septembrie și cu 6,9% anual, ceea ce în opinia economiștilor ING sugerează faptul că consumatorii reduc risipa și, eventual, trec la produse mai puțin premium.
Vânzările de produse nealimentare a scăzut cu 0,4% față de septembrie și cu 2,2% față de anul precedent, o corecție așteptată după creșterea achizițiilor de bunuri casnice anul trecut, alimentată din credite de consum, arată ING.
Vânzările de carburanți au scăzut cu 1% față de septembrie, dar a crescut cu 3,4% în termeni anuali.
Cumulat, vânzările pe primele 9 luni ale anului au crescut cu 1,5% față de aceeași perioadă din 2024, date ajustate cu sezonalitatea și numărul de zile lucrătoare, respectiv cu 1% pe serie brută.
BCR anticipează că dinamica anuală a consumului va scădea de la 8,6% în 2024 la 0,8% în acest an.
Datele PIB arată o contribuție de abia 0,1 pp la creșterea economică în trimestrul al treilea (de 1,6%), respectiv de 0 la creșterea pe primele 9 luni (de 0,8%). Pe partea de utilizări, consumul privat a avut o contribuție de 0,3 pp la creșterea în T3, respectiv de 0,2 pp la creșterea la 9 luni.
„Consumul privat va rămâne probabil redus, deoarece este așteptat ca creșterea salariilor reale să rămână negativă”, arată Ciprian Dascălu, economist șef la BCR. „Creșterea recentă a inflației continuă probabil să afecteze consumatorii”, adaugă Dascălu.
Economistul BCR notează și că piața muncii dă semne de răcire, cu o rată medie a șomajului care a urcat la 6% în primele 10 luni din acest an, față de 5,5% în 2024.
„Îngrijorările consumatorilor cu privire la șomaj în următoarele 12 luni s-au intensificat, atingând cel mai ridicat nivel din decembrie 2020”, notează Dascălu.
Salariile au scăzut cu 5,3% în termeni reali în septembrie, în condițiile în care dinamica nominală s-a redus de la un nivel de două cifre anul trecut la 4,1%, iar inflația a accelerat de la sub 5% în primăvară până aproape de 10%.
Totodată, intențiile de angajare s-au redus în noiembrie sub pragul semnal, pentru a doua oară după pandemie. Cele mai ample scăderi ale intențiilor de angajare s-au înregistrat în industrie și servicii.
Ca urmare a deficitelor bugetare ridicate din ultimii ani, România a înregistrat cea mai mare creștere a datoriei publice dintre țările Europei Centrale și de Est. De la 35% din PIB în 2019, datoria publică este așteptată să depășească 60% în acest an și să
Guvernul ar trebui să reducă deficitul bugetar în acest an la 8,4% din PIB (mult peste țintele inițiale), de la 9,3% în 2024. Anul următor, salariile și pensiile ar urma să rămână înghețate (ceea ce înseamnă o scădere a puterii de cumpărare în termeni reali), astfel încât deficitul bugetar să fie redus spre 6% din PIB.
Cheltuielile rigide (salarii în sectorul public, pensii și plățile de dobânzi) reprezintă 89% din veniturile fiscale și contribuții, potrivit BCR, față de 66% în 2014, ultimul an înaintea unui lung ciclu de relaxare a finanțelor publice.
ING anticipează că și anul următor consumul va rămâne redus.
„Per total, consumul este probabil să rămână scăzut la începutul anului 2026, cu o redresare mai vizibilă așteptată în a doua jumătate a anului viitor, pe măsură ce încrederea se îmbunătățește treptat”, arată economiștii ING.
Investițiile finanțate cu fonduri PNRR ar urma să compenseze scăderea consumului privat, cred economiștii.
