„Economia României intră în 2026 ca un alergător de cursă lungă care urcă pe vârful unei pante dificile”, arată economiștii BCR într-un raport.
Creșterea economică este scăzută, inflația abia se pregătește de decelerare, iar politica fiscală devine mai restrictivă, după ce deficitele bugetare au fost multă vreme prea ridicate, arată BCR. Totodată, economia vine după o perioadă de turbulențe politice și cinci rânduri de alegeri – incluzând aici scrutinul prezidențial reluat.
„Cu toate acestea, calea de urmat nu este lipsită de promisiuni”, arată economiștii BCR, care remarcă restabilirea credibilității politicilor fiscale, dar și revenirea investițiilor la cârma creșterii PIB, după ce „modelul de creștere bazat pe consum și-a atins limitele”.
La acest punct, BCR amintește de deficitul bugetar care a atins anul trecut 9,3% din PIB, nivel aproape de record și scăderea la 8,4% în acest an, peste țintele inițiale. Anul viitor, BCR vede deficitul între 6% și 6,5% din PIB. Datoria publică este așteptată să urce însă în continuare, de la 59% din PIB la finele acestui an să ajungă la 67-68% în 2028-2029, în condițiile în care în 2019 era la 35% din PIB.
Creșterea economică ar urma să accelereze ușor în acest an la 1,3% din PIB, după ce anul trecut a crescut cu doar 0,9%, mult sub potențial, în pofida deficitului bugetar imens. În 2026 și 2027, economia ar urma să accelereze la 2,1%, respectiv 3%. Anul viitor, fondurile europene, în special cele din PNRR, ar urma să amplifice contribuția investițiilor la PIB, în timp ce consumul va rămâne moderat, cu o contribuție neutră la dinamica PIB.
Banca se așteaptă ca BNR să scadă rata cheie la ședința din mai și până la finele anului să ajungă de la nivelul curent de 6,5% la 5,25%. Însă amploarea reducerilor de dobânzi depinde de cât de mult va scădea inflația. Pe fondul unui efect statistic de bază puternic, BCR estimează că rata inflației se va reduce de la 9,7% la finele anului curent la 3,7% la finele anului următor.
„Deși expirarea plafoanelor de prețuri prezintă riscuri în creștere, consolidarea fiscală în curs ar trebui să tempereze cererea agregată și să consolideze dezinflația, și chiar să deschidă ușa către o reducere mai timpurie a ratei dobânzii, în cazul în care încrederea în revenirea inflației la țintă se îmbunătățește suficient”, arată BCR.
BCR crede că intervalul 5,05 – 5,10 lei/euro este în zona de confort a BNR, având în vedere că o depreciere a leului înseamnă alimentarea inflației și scăderea încrederii populației.
„Indicatorii fundamentali slabi legați de deficitele gemene ridicate susțin o slăbire suplimentară a leului în etape treptate în următorii ani. Rulajul pe piața valutară locală a crescut semnificativ după primul tur al alegerilor prezidențiale din mai, dar situația s-a calmat ulterior”, arată BCR.
Având în vedere factorii fundamentali, BCR estimează că „moneda este încă ușor supraevaluată”, dar că BNR nu va permite o volatilitate mai mare cursului de schimb cel puțin până la mijlocul lui 2026, când inflația ar urma să scadă brusc.
Cursul ar urma să crească de la 5,1 lei/euro la finele acestui an până la 5,15 lei/euro în toamna anului următor și 5,17 lei/euro la finele lui 2026.
Pe termen lung, BCR se așteaptă ca leul să continue să se deprecieze în conformitate cu diferențialul de inflație față de zona euro.
