Statul român a avut nevoie de împrumuturi tot mai mari începând cu 2020, când pandemia și măsurile de intervenție au făcut ravagii în economie și în finanțele publice.
De la o datorie publică de 35% din PIB sau 373 de miliarde de lei, la finele lui 2019, s-a ajuns la 57% din PIB sau 1.040 de miliarde de lei, la jumătatea lui 2025.
Această creștere de datorie s-a făcut în principal prin emisiuni externe, urmate imediat de emisiuni de obligațiuni pe piața internă (cumpărate în mare parte de bănci) și, într-o mai mică măsură, de titluri pentru populație.
Pentru bănci, achiziția de titluri de stat înseamnă o afacere aproape fără risc, care n-are mari costuri de capital, și care aduce un profit rezonabil, câtă vreme banii luați cu împrumut de la clienți sunt dați mai scump statului.
Unele bănci s-au bucurat însă mai mult de foamea de bani a statului, altele mai puțin. Analiza de mai jos, pe baza datelor din raporatele financiare anuale și trimestriale, include cele mai mari șase bănci din România, cu o cotă de piață cumulată de aproape 78%.
Banca Transilvania și-a majorat portofoliul de titluri de stat de aproape trei ori față de finele lui 2019 până la mijlocul lui 2025, de la 23,2 miliarde de lei la 64,8 miliarde de lei. Ponderea acestora a urcat de la 25% la 31% din total active, iar raportul între titluri de stat și depozite a urcat de la 59% la 68%. Altfel spus, pentru fiecare 3 lei în credite nete, BT avea 2 lei în titluri de stat.
Pe lângă achizițiile de titluri suverane și titluri municipale, băncile mai au și credite acordate organismelor guvernamentale, au crescut suplimentar expunerea suverană. În cazul BT, aceasta a ajuns de la 23,3 miliarde de lei în 2019, la peste 75,5 miliarde de lei la jumătate acestui an. Ponderea a crescut cu 11 puncte procentuale, la 36% din PIB.
Banca Comercială Română are un nivel similar al expunerii suverane ca pondere în active, în creștere însă cu doar 3 puncte procentuale față de 2019. BCR avea la jumătatea anului active de 121 de miliarde de lei, credite de 62,9 miliarde de lei și titluri de 37 de miliarde de lei (față de 22,1 miliarde de lei în 2019).
Raportul titluri de stat/credite nete a crescut ușor, de la 57% la 59% față de 2019, în timp ce ponderea titlurilor de stat în active a urca cu 1 punct procentual, la 31%.
Banca din grupul Erste avea acordate către administrații publice credite de 6,1 miliarde de lei, de aproximativ două ori mai multe decât în 2019.
Banca de stat CEC Bank, chiar dacă este semnificativ mai mică decât BCR, cu active de 99,4 miliarde de lei la jumătatea anului curent, are mult mai multe titluri de stat în bilanțuri, de 48,4 miliarde de lei, adică 49% din totalul activelor. În 2019, CEC avea titluri de 7,7 miliarde de lei sau 23% din active.
Mai mult, raportul titluri de stat/credite este de 133%, adică CEC are cu 33% mai multe titluri de stat decât credite (care la jumătatea anului reprezentau 36,5 miliarde de lei). În 2019, raportul era de 39%, mai mic decât al băncilor private.
CEC are și o expunere semnificativă pe credite acordate administrațiilor centrale și locale, în valoare de 7,3 miliarde de lei. Astfel, expunerea suverană de credit și obligațiuni ajunge la 56% din active, aproape integral pe statul român (banca ține și obligațiuni străine de 1 miliard de lei), față de 35% în 2019. Tendința de acumulare a titlurilor de stat a accelerat în 2023, 2024 și 2025, când CEC s-a desprins de restul băncilor.
BRD Societe Generale a fost întrecută de CEC Bank în 2024 în topul băncilor după active. În iunie 2025, BRD avea active de 92,7 miliarde de lei și dețineri de titluri de stat de 19 miliarde de lei sau 20%, dintre care doar circa 13 miliarde de lei sunt expunere pe România, restul fiind dețineri de datorie guvernamentală străină (Franța, Belgia, SUA).
Banca avea o expunere pe credit de 50,1 miliarde de lei, mai mare decât cea a CEC Bank. Raportul titluri de stat/credite era însă de 38%, printre cele mai mici dintre băncile analizate, și în scădere de la 46% în 2019.
Expunerea de credit pe administrații era de sub 1 miliarde de lei la jumătatea anului curent. Expunerea suverană a scăzut de la 26% în 2019 la 21% în 2025.
UniCredit Bank România avea titluri de stat de 13,1 miliarde de lei la jumătatea anului curent, față de 8,8 miliarde de lei în 2019. În același interval, activele au crescut de la 50,6 miliarde de lei la 87,6 miliarde de lei, iar raportul titluri de stat active s-a redus de la 17% la 15%, fiind între cele două bănci în cazul cărora raportul s-a redus. De asemenea, raportul titluri de stat/credite a scăzut de la 35% la 30%.
UniCredit deținea avea și credite către administrații de 2 miliarde de lei, ceea ce duce expunerea suverană la 17%, similar nivelului din 2019.
Raiffeisen Bank România și-a mărit deținerile de titluri de stat de la 7,7 miliarde de lei în 2019 la 20,5 miliarde de lei, perioadă în care activele au urcat de la 43,9 miliarde de lei la 83,7 miliarde de lei. Astfel, ponderea titlurilor în total active a urcat de la 18% la 25%, mai cu seamă în acest an.
Creditele nete au crescut la 46,6 miliarde de lei în iunie 2025, de la 28 de miliarde de lei în 2019. Raportul titluri/credite a urcat de la 28% la 44%, cu un salt de 11 puncte procentuale în acest an.
Raiffeisen mai avea și credite către administrații de 1,5 miliarde de lei, astfel că expunerea pe stat ajungea la 26% la jumătatea anului curent.
ING Bank este sucursală și nu publică situații financiare pentru România.
