Economia României a crescut cu 1,6% în trimestrul al treilea din 2025, comparativ cu trimestrul al treilea din 2024, în timp ce pe totalul primelor 9 luni din acest an (comparativ cu aceeași perioadă din 2024) creșterea a fost de 0,8%. Față de T2, economia a scăzut cu 0,2%.
Dinamica din T3 este în accelerare semnificativă față de ratele de 0,3% din T2 și T1, respectiv de 0,5% din T4 2024, și vine în contextul în care economia a trecut totuși prin șocul majorării taxelor pe consum și al creșterii facturilor la energia electrică. Aceste lucruri se simt în dinamica consumului, însă investițiile sunt în accelerare.
BCR arată că își menține prognoza de creștere de 1,3% pentru acest an, una dintre cele mai optimiste, mulți analiști estimând până de curând o creștere de sub 1%.
„Chiar și în condițiile unei ipoteze conservatoare de creștere secvențială zero în trimestrul 4 din 2025, rata anuală de creștere ar trebui să se crească ușor până la sfârșitul anului, oferind un impuls modest mediei pe întregul an”, arată Vlad Ioniță, economist la BCR.
Pentru 2026, BCR estimează o accelerare a economiei la 2,1%, însă acest lucru este condiționat de o performanță solidă la sfârșitul anului 2025, având în vedere importanța efectului de reportare.
BCR se așteaptă ca consumul să rămână redus pe parcursul anului viitor, dar cu o contribuție neutră la dinamica PIB. De asemenea, și exportul net este așteptat să aibă o contribuție neutră, pe fondul scăderii cererii interne, deși aici analistul BCR avertizează cu privire la dezechilibrele structurale ale României - în special pe frontul competitivității.
„În schimb, investițiile sunt așteptate să fie principalul motor al creșterii, susținute de cheltuieli publice substanțiale, pe măsură ce România intră în ultimul an al PNRR, ceea ce ar trebui să catalizeze atât activitatea de investiții condusă de stat, cât și pe cea privată”, arată Vlad Ioniță.
De unde a venit creșterea
Agricultura, care are o pondere relativ mică în economie, a avut o contribuție de 0,5 pp la creșterea din T3 și una de 0,2 pp pe totalul primelor 9 luni.
Industria a avut și ea o contribuție pozitivă în T3, de 0,2 pp, în timp ce pe primele 9 luni contribuția a rămas în teritoriu negativ, cu -0,1 pp.
Construcțiile au oferit cea mai mare contribuție, de 0,8 pp în T3 și de 0,5 pp pe primele 9 luni.
Un alt sector care a avut o contribuție pozitivă a fost cel IT&C, cu 0,4 pp în T3 și 0,2 pp pe primele 9 luni.
Comerțul a contribuit cu abia 0,1 pp în T3 și cu 0 la datele anuale.
Activitățile profesionale au tras în jos creșterea PIB, cu o contribuție de -0,5 pp la datele din T3 și de -0,3 pp pe primele 9 luni.
Pe categorii de utilizări, consumul final efectiv total a avut o contribuție de 0,6 pp la creșterea PIB în T3 și una de 0,1 pp pe parcursul primelor 9 luni. Consumul populației, cea mai importantă componentă, a contribuit cu 0,3 pp, respectiv cu 0,2 pp.
Formarea brută de capital fix a contribuit cu 2,7 pp la creșterea din T3 și cu 1,2 pp pe ansamblul primelor 9 luni, evoluție caracterizată de BCR ca "puternică", pe fondul unei dinamici trimestriale "robuste". Datele anterioare, de la jumătatea anului arătau o contribuție de a consumului final al populației de 0,6 pp la creșterea PIB și investițiile contribuiau cu -0,1 pp în T2 și cu 0,5 pp în semestrul 1.
Revenind la datele din T3, exportul net a avut și el o contribuție pozitivă de 0,5 pp la creșterea PIB, în timp ce pe ansamblul primelor 9 luni aceasta a fost de -0,8 pp. Variația stocurilor, care adesea are mari variații în datele prezentate de Statistică, a avut o contribuție de -2,2 pp la dinamica din T3 și un a de 0,3 pp la dinamica pe primele 9 luni.
Ca volum, investițiile au crescut cu 8,3% față de T3 2024 și cu 4% față de T2 2025 (serie ajustată).
Consumul populației a urcat însă ca volum cu doar 0,5% în față de T3 2024 și a scăzut cu 0,3% față de trimestrul precedent.
Pe ansamblul primelor 9 luni, consumul populației a crescut ca volum cu 0,2% (în timp ce indicii de preț au urcat cu 6,6%) și investițiile au urcat cu 4,6% (respectiv prețurile au urcat cu 5,9%).
