Autori

Randamentele la împrumuturile pe termen lung au crescut în ultima săptămână și au depășit nivelurile înregistrate imediat după adoptarea creșterilor de taxe și impozite. Creșterile de dobânzi din România sunt mai mari decât cele ale țărilor din regiune, relevă analiza Profit.ro.

Majorarea impozitelor și accizelor de la 1 august și creșterea alertă a facturilor la energie au dus la revizuirea abruptă în sus a prognozei de inflație a băncii centrale, care acum aștepta ca rata să depășească 9% pe an.

Dinamica creditului nou a încetinit pe parcursul acestui an, dar se menține pe un plus de două cifre, în condițiile în care mult-așteptatele reduceri de dobânzi la lei n-au mai venit. O încetinire mai pronunțată se observă în cazul împrumuturilor în lei pentru firme, compensată însă parțial de cele în valută.

Creșterea economică anuală a României din trimestrul al doilea a fost la jumătate față de așteptările analiștilor și cea mai redusă din regiune, alături de cea a Ungariei. A surprins însă creșterea secvențială, ajustată de Statistică, evoluție care însă nu poate fi explicată de economiști până la publicare datelor detaliate. Erste a redus estimarea de creștere economică pentru 2026 și vede riscuri și pentru prognoza pe actualul an.

INB Bank România a majorat puternic prognoza de inflație pentru acest an, ca urmare a șocului prețului electricității din luna iulie. Analiștii băncii olandeze cred că inflația ar putea ajunge și la un nivel de două cifre.

Guvernatorul Mugur Isărescu spune că inflația este generată de deficitul bugetar mare, astfel că România are și dobânzi ridicate. Soluția este reducerea treptată a deficitului bugetar, chiar dacă acest lucru presupune creșterea datoriei publice la peste 60% din PIB.

Măsurile fiscale, cuplate cu eliminarea plafonărilor la energia electrică au dus la o creștere puternică a inflație, care este așteptată să depășească 9% la finele anului, arată guvernatorul BNR. În această situație, Isărescu exclude reducerile de dobânzi în acest an și spune că ar fi bine ca acestea să nu crească. Pe de altă parte, inflația ar urma să scadă abrupt anul viitor, dar și creșterea economică va fi una anemică, pe fondul reducerii cererii.

Banca Națională a României a revizuit în sus prognoza de inflație de la 4,6% la 8,8% pe an pentru 2025, dar guvernatorul Mugur Isărescu spune că inflația va fi mai mare, ca urmare a datelor peste așteptări din iulie privind evoluția facturilor la energie, care nu au fost luate în calcul. Estimarea pentru 2026 a fost însă revizuită în jos de la 3,4% la 3% - “suntem încrezători că de data aceasta politica fiscală își va face treaba”, spune Isărescu.

Sistemul bancar a revenit pe excedent de lichiditate în iulie, după ce în mai și iunie băncile au avut nevoie de finanțare de la banca centrală. Dobânzile au scăzut, însă se mențin peste nivelul din aprilie.

Datele financiare ale firmelor românești s-au deteriorat din nou anul trecut, pe fondul creșterii cheltuielilor operaționale, mai ales a celor cu salariile. Numărul firmelor pe pierdere a urcat cu peste o cincime, iar volumul acestora a urcat cu un sfert. Pe de altă parte, sunt sectoare unde marja netă a crescut spectaculos.