Indicele de încredere în economie a înregistrat 94,1 puncte în noiembrie, față de 91,9 puncte în octombrie, când a fost la cel mai scăzut nivel de la finele lui 2020.
ESI este calculat de Comisia Europeană pe baza răspunsurilor managerilor din principalele sectoare ale economiei, precum și ale consumatorilor, și are un grad înalt de corelare cu evoluția produsului intern brut.
Media trimestrială a ESI este în scădere de la finele anului trecut, însă datele PIB recente au surprins pozitiv analiștii.
Economia a crescut cu 1,6% în termeni anuali în trimestrul al treilea (față de 0,3% în T2, serie brută), cu 0,8% pe primele nouă luni din acest an (comparativ cu primele 9 luni din 2024) și a scăzut cu 0,2% față de trimestrul precedent, comparativ cu o creștere de 1% în T2, date ajustate sezonier).
Încrederea consumatorilor a fost puternic lovită de măsurile anunțate la început de vară și aplicate din august, cum ar fi creșterile de taxe pe consum și înghețarea creșterilor salariale în zona publică, atingând unele dintre cele mai reduse valori de după invadarea Ucrainei de către ruși, aproape de minimele istorice.
În octombrie și septembrie se observă o revenire foarte ușoară, de circa 1,6 puncte (din care 0,8 puncte în noiembrie).
„Componentele sunt mixte, sugerând consumatori confuzi, care încă resimt efectele de pe urma creșterilor de taxe din vară. În pofida anticipațiilor privind o perspectivă economică mai sumbră, consumatorii se așteaptă la o situație financiară mai bună și planifică cheltuieli mai mari pentru achiziții semnificative. Situația financiară anterioară a fost raportată ca fiind mai slabă, deoarece prețurile mai mari au erodat venitul disponibil”, arată Ciprian Dascălu, economist șef al BCR.
În sectorul manufacturier, indicele a crescut cu 0,5 puncte, pe fondul scăderii stocurilor și a unei ușoare creșteri a comenzilor, respectiv a așteptărilor privind producția.
În servicii, managerii au raportat vânzări mai ridicate și așteptări mai mari privind afacerile viitoare, astfel că indicele sectorial a urcat cu 1,6 puncte.
O îmbunătățire semnificativă a indicatorului (de 4,6 puncte) se observă în sectorul comerțului cu amănuntul, unde managerii au raportat creșterea vânzărilor, așteptări mai mari privind afacerile viitoare și o scădere a stocurilor.
Managerii din construcții au raportat așteptări mai mari privind angajările viitoare, compensând în parte scăderea comenzilor. Indicele a scăzut ușor, cu 0,1 puncte.
În ultimele luni se observă și o scădere consistentă a indicelui privind intențiile de angajare (Employment Expectations Indicator - EEI), deși piața muncii a rămas relativ puternică până de curând. Indicele a coborât de la 101,6 puncte în octombrie la 99,9 puncte în noiembrie, abia a doua oară de după 2020 când scade sub valoarea de 100. În mai, indicele era al 105,2 puncte.
„Managerii din industria prelucrătoare și servicii au raportat intenții de angajare semnificativ mai mici, în timp ce participanții la panel din construcții și comerț cu amănuntul au raportat perspective de angajare ceva mai bune.
Temerile privind șomajul în următoarele douăsprezece luni în rândul consumatorilor au crescut în noiembrie, atingând cel mai ridicat nivel din decembrie 2020”, arată Dascălu.
Dinamica salarială nominală a încetinit de la două cifre anul trecut la 4,1% în septembrie. Salariul real a scăzut cu 5,3%, pe fondul inflației ridicate, de aproape 10%.
La nivel european, ESI a urcat în noiembrie cu 1,1 puncte la 98,8, cel mai ridicat nivel de după luna ianuarie.
