Autori

Ministerul Finanțelor propune introducerea în planul de conturi cuprins în reglementările contabile a două noi conturi prin care să se evidențieze strict operațiunile privind încasarea și plata defalcată a TVA în lei și în valută. Deși premierul a anunțat public că noul mecanism privind TVA va fi aplicat de la 1 ianuarie doar unor categorii de firme, Finanțele acționează încă în baza ordonanței de Guvern de la finele lunii august, care prevede că plata defalcată este opțională de la 1 octombrie 2017 și obligatorie de la 1 ianuarie 2018.

Premierul Mihai Tudose l-a criticat, vineri, într-o conferință de presă pe ministrul Finanțelor, Ionuț Mișa, și a contrazis informațiile prezentate de acesta în privința taxei de solidaritate. Astfel, premierul a spus că această taxă se va modifica în jurul unui procent de 0,25%, astfel încât statul să colecteze de anul următor aceeași sumă pe care o strânge și acum la fondul de garantare a creanțelor salariale prin această contribuție de 2%. Culmea este că, imediat după declarațiile premierului, în aceeași conferință, vicepremierul Marcel Ciolacu a afirmat că cele patru contribuții despre care guvernanții au afirmat repetat că vor fi eliminate, vor fi unificate într-o singură taxă, de 2%.

Taxa de solidaritate anunțată de ministrul Finanțelor, Ionuț Mișa, va crește povara fiscală pe muncă, deși executivul a promis în programul de guvernare chiar o reducere a costurilor pe muncă, reducere care a devenit, însă, destul de repede clar că nu va avea loc. Măsura pare a fi introdusă doar pentru a aduce mai mulți bani la bugetul statului, acolo unde ar urma să ajungă 90% din banii colectați.

CNIPMMR, organizație a IMM-urilor, acuză Guvernul că încasările din taxa de solidaritate, care ar trebui teoretic să înlocuiască mai multe dintre contribuțiile achitate în prezent, precum cele pentru garantarea creanțelor salariale, asigurare de accidente de muncă și concedii și indemnizații de asigurări sociale, vor fi folosite "în mod sigur" la bugetul de stat pentru plata unor cheltuieli sociale.

IFC, membră a grupului Banca Mondială, a acordat UniCredit Leasing Corporation un împrumut de 150 de milioane de lei (echivalentul a aproximativ 38,5 milioane de dolari), fondurile urmând să fie folosite pentru a susține finanțarea întreprinderilor mici și mijlocii (IMM), astfel încât acestea să-și dezvolte afacerile și să genereze noi locuri de muncă, a anunțat IFC.

Mediul privat consideră, într-o proporție covârșitoare, că plata defalcată a TVA obligatorie pentru toate companiile nu ar fi folositoare economiei, iar 9 din 10 afirmă că măsura va avea un impact redus sau nesemnificativ în combaterea evaziunii fiscale, potrivit unui sondaj realizat de Coaliția pentru Dezvoltarea României (CDR).

Autoritățile vor trebui să pregătească și o procedură de ieșire a firmelor din mecanismul de plată defalcată a TVA dacă legislația actuală, care prevede că split TVA va deveni obligatoriu de la 1 ianuarie 2018 pentru toate firmele, va fi modificată conform variantei prezentate de premier și va fi aplicabilă doar unor categorii de firme, cum ar fi cele de stat, în insolvență, faliment sau cele cu întârzieri la TVA, afirmă Vlad Boeriu, partener impozitare indirectă, Deloitte România. În plus, varianta în care aplicarea plății defalcate este obligatorie nu ar putea funcționa în paralel cu noul sistem de TVA care ar urma să devină operațional în câțiva ani la nivel UE.

Șansele ca Guvernul să elimine de anul următor impozitul pe dividende, de 5% în prezent, și să scadă TVA, măsuri incluse în Programul de Guvernare, sunt mici, în contextul presiunilor pe buget, a declarat Dan Bădin, Partener Coordonator servicii fiscale și juridice, Deloitte România. Orice modificare a planurilor autorităților în ce privește măsurile fiscale va depinde de execuția bugetară, în special de cea din ultimele luni ale anului, a spus acesta.

O serie de operatori economici au cerut Ministerului Finanțelor, în cadrul unei întâlniri, să se revină la reglementări privind evidența contabilă și modul de distribuire a bacșișului. Legislația anterioară referitoare la bacșiș, abrogată în 2015 la scurt timp de la introducere, obliga la o evidențiere a bacșișului în contabilitate, dar dădea și posibilitatea firmelor să păstreze aceste sume dacă doreau.

Trei companii din România au intrat în clasamentul Deloitte Fast 50 pentru Europa Centrală și de Est, iar o a patra a primit o distincție specială pentru Most Disruptive Innovation. În comparație, Polonia este prezentă cu 19 companii în top, care include 11 țări din regiune.