Autori

Salariul minim brut va urca la 1.900 de lei din ianuarie anul viitor, a anunțat ministrul Muncii, Olguța Vasilescu. Salariul minim net ar urma să crească de la 1.065 de lei în prezent la circa 1.111 de lei la începutul anului următor.

Guvernul pregătește o serie de măsuri pentru a se asigura că se va încadra anul următor în limita de 3% cu deficitul bugetar: înghețarea și anul viitor a angajărilor în instituțiile publice, ca în perioada crizei financiare, interzicerea din nou, în totalitate, a achizițiilor de mașini și mobilier de către administrația publică, modificarea Pilonului II de pensii, astfel încât contribuțiile să fie opționale și nu obligatorii ca în prezent.

În iulie 2017, OECD a emis varianta actualizată a Liniilor Directoare privind prețurile de transfer, document care vine să integreze părți cheie ale planului anti-BEPS (Base Erosion and Profit Shifting). Considerând că până la acest moment, atenția principală a fost acordată noilor prevederi privind determinarea funcțiilor și riscurilor în tranzacțiile intra-grup, tratamentul serviciilor cu valoare adăugată redusă sau aranjamentelor de contribuții la cost, acest articol va aborda un subiect conex.

Deficitul bugetar s-a situat în primele nouă luni la 6,8 miliarde de lei, (0,81% din PIB), față de 6,5 miliarde de lei (0,78%) în primele opt luni și 3,7 miliarde de lei (0,49%) în ianuarie-septembrie anul trecut. Cheltuielile pentru investiții au înregistrat un recul de 30%, în contextul în care veniturile au crescut cu mai puțin de 9%, iar cheltuielile s-au majorat cu 10,5%, în mare măsură din cauza unor costuri de personal mai mari cu 22%.

Deficitul bugetar pentru primele nouă luni ale anului s-a situat la 0,81%, în creștere ușoară în luna septembrie, de la 0,78% la finele lunii august. Astfel, primele nouă luni ale anului s-au încheiat cu un deficit de 6,8 miliarde de lei, față de 6,5 miliarde de lei la sfârșitul lunii august.

Peste 60% dintre respondenții unui sondaj realizat de Consiliul Investitorilor Străini (FIC) se așteaptă ca veniturile și afacerile lor să crească în următorul an, ceea ce confirmă creșterea economică înregistrată de România în acest an și prognoza pentru 2018. În același timp se remarcă o deteriorare semnificativă a percepției privind mediul de afaceri din România, în special în privința predictibilității cadrului legislativ și a stabilității fiscale și de reglementare.

Ministerul Finanțelor propune introducerea în planul de conturi cuprins în reglementările contabile a două noi conturi prin care să se evidențieze strict operațiunile privind încasarea și plata defalcată a TVA în lei și în valută. Deși premierul a anunțat public că noul mecanism privind TVA va fi aplicat de la 1 ianuarie doar unor categorii de firme, Finanțele acționează încă în baza ordonanței de Guvern de la finele lunii august, care prevede că plata defalcată este opțională de la 1 octombrie 2017 și obligatorie de la 1 ianuarie 2018.

Premierul Mihai Tudose l-a criticat, vineri, într-o conferință de presă pe ministrul Finanțelor, Ionuț Mișa, și a contrazis informațiile prezentate de acesta în privința taxei de solidaritate. Astfel, premierul a spus că această taxă se va modifica în jurul unui procent de 0,25%, astfel încât statul să colecteze de anul următor aceeași sumă pe care o strânge și acum la fondul de garantare a creanțelor salariale prin această contribuție de 2%. Culmea este că, imediat după declarațiile premierului, în aceeași conferință, vicepremierul Marcel Ciolacu a afirmat că cele patru contribuții despre care guvernanții au afirmat repetat că vor fi eliminate, vor fi unificate într-o singură taxă, de 2%.

Taxa de solidaritate anunțată de ministrul Finanțelor, Ionuț Mișa, va crește povara fiscală pe muncă, deși executivul a promis în programul de guvernare chiar o reducere a costurilor pe muncă, reducere care a devenit, însă, destul de repede clar că nu va avea loc. Măsura pare a fi introdusă doar pentru a aduce mai mulți bani la bugetul statului, acolo unde ar urma să ajungă 90% din banii colectați.

CNIPMMR, organizație a IMM-urilor, acuză Guvernul că încasările din taxa de solidaritate, care ar trebui teoretic să înlocuiască mai multe dintre contribuțiile achitate în prezent, precum cele pentru garantarea creanțelor salariale, asigurare de accidente de muncă și concedii și indemnizații de asigurări sociale, vor fi folosite "în mod sigur" la bugetul de stat pentru plata unor cheltuieli sociale.