Aproximativ trei sferturi dintre angajatorii din România ar putea avea din 2018 probleme penale și afirmă că ar putea ajunge chiar la închiderea afacerilor și concedieri, în contextul în care Guvernul reintroduce răspunderea penală pentru nereținerea și neîncasarea/reținerea și neplata impozitelor și contribuțiilor. Mediul privat cere Executivului să înțeleagă că și firmele încasează banii cu întârziere pentru livrări de bunuri și servicii. De altfel, pentru 80% dintre firmele consultate în cadrul unui sondaj printre motivele problemelor la plata de contribuții se află și achitarea cu întârziere de către stat a contractelor de achiziții publice.
Consiliul Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România (CNIPMMR) a realizat în perioada 12 – 18 decembrie 2017 un sondaj la care au participat 544 de respondenți: 58,8% microîntreprinderi, 23,1% întreprinderi mici, 11,9% întreprinderi mijlocii, 2,5% întreprinderi mari și 3,7% altă formă juridică. Companiile au fost consultate în privința unui proiect recent de ordonanță de urgență a Guvernului, care vizează angajarea răspunderii penale pentru nereținerea și neîncasarea, reținerea și neplata impozitelor și contribuțiilor.
Trei sferturi dintre respondenți (74,1%) au afirmat că au întâmpinat dificultăți în reținerea și plata, în tot sau în parte a impozitelor și contribuțiilor. Doar 25,9% dintre respondenți au spus că nu au avut astfel de probleme.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
Profit.ro a scris încă de la începutul lunii decembrie că Ministerul Finanțelor a propus modificarea Legii evaziunii fiscale, pentru a reincrimina ca faptă de evaziune fiscală nereținerea și neîncasarea, reținerea și neplata, respectiv încasarea și neplata, în tot sau în parte, cu intenție, în cel mult 30 de zile de la termenul de scadență prevăzut de lege, a unor impozite și contribuții. Această modificare a fost anunțată de mai mult timp de Guvern, în contextul transferului în salariul brut al angajatului a contribuțiilor achitate în prezent de angajator pentru angajat, scopul fiind de a forța astfel o creștere a încasărilor la bugetul statului. Pedeapsa este de la 1 la 6 ani.
Sondajul realizat în rândul companiilor relevă și că peste 80% dintre angajatori ar putea ajunge la închisoare pentru că statul nu plătește la timp în contractele de achiziții publice.
Cele mai importante motive care au creat dificultăți în reținerea și plata, în tot sau în parte a impozitelor și contribuțiilor
- neîncasarea la timp a facturilor de la beneficiar - 92,2%
- plata întârziată din contractele de achiziție publică - 80,7%
- factori aleatorii (blocaje în economie, condiții meteo nefavorabile, etc) - 69,5%
- dificultăți privind obținerea unui credit bancar sau a altor finanțări - 46,4%
Ordonanța poate avea și alte efecte negative decât închisoare pentru angajatori. Astfel, trei sferturi dintre firme se tem că ar putea risca închiderea, iar două treimi că ar putea ajunge la concedieri.
Cele mai importante efecte negative identificate de către respondeți ce pot apărea ca urmare a adoptării Ordonanței de urgență
- sporirea controalelor abuzive, ca urmare a îndemnizațiilor de stimulare a personalului din cadrul ANAF și MFP - 87%
- închiderea societăților - 74,4%
- concedierea personalului și șomaj - 65,9%
- reducerea veniturilor la buget, ca urmare a închiderii societăților și plata îndemnizației de șomaj și ajutoare sociale- 49%
- reducerea investițiilor - 36,6%
Printre efectele pozitive, companiile văd creșterea veniturilor la buget din impozite și contribuții- 69,2%, creșterea conformării la plata obligațiilor fiscale- 54,8%, niciun efect pozitiv- 38,7%, precum și protecția persoanelor cărora li s-au reținut impozite/contribuții- 30,8%.
Participanții la sondaj au propus mai multe măsuri care ar contribui la rezolvarea problemelor generate de nereținerea și neîncasarea, reținerea și neplata impozitelor și contribuțiilor”. Astfel, respondenții au menționat:
- eșalonarea plății impozitelor și contribuțiilor pentru motive întemeiate- 59%
- luarea în considerare a tuturor factorilor aleatorii care afectează cash-flow-ul societății (neîncasarea la timp a facturilor, plata întârziată din contractele de achiziție publică, etc.)- 58,4%
- acordarea de facilități fiscale, având în vedere că se face un serviciu statului (se reține și se virează la buget obligații pentru alte persoane)- 52,2%
- măsuri de prevenție- 47,7%
- măsuri de negociere, orientare, consiliere pentru găsirea unor soluții de redresare- 38,5%
