Autori

Investitorii imobiliari, publici și privați, ar fi putut întârzia până la doi ani începerea lucrărilor de construcție fără să piardă autorizația, iar documentul ar fi rămas valabil chiar și în situația nefinalizării construcției la timp, dacă o parte dintre modificările pregătite legii 50/1991 nu ar fi fost respinse ieri în Parlament.

Familia de antreprenori turci Eskiocak, cunoscută pentru dezvoltarea ansamblului Rotar Park Residence din cartierul bucureștean Militari, este pregătită de mai bine de jumătate de an pentru demararea unui nou proiect rezidențial de anvergură la periferia Capitalei, însă se teme că va apărea un blocaj în piață care ar face o astfel de dezvoltare prea riscantă.

Daniela-Cristina Kasper, una dintre puținele antreprenoare din sectorul dezvoltărilor rezidențiale din România, preconizează pentru acest an o scădere de peste 36% a ritmului de vânzări din cadrul ansamblului de locuințe Coresi Avantgarden, proiect pe care îl construiește în locul fostei fabrici Tractorul Brașov în parteneriat cu grupul francez Auchan. De la lansarea proiectului, în 2016, prețul de vânzare al apartamentelor din complex a crescut cu peste 40%, nivel cu zece puncte procentuale peste media pieței.

Agenția Națională pentru Locuințe (ANL) poate deveni un organism cu rol de înregistrare și supraveghere a dezvoltărilor rezidențiale, operațiunea fiind avansată la nivel parlamentar. Agenția va avea puterea să interzică funcționarea unui proiect, să ceară suspendarea conturilor bancare și să amendeze dezvoltatorii care încalcă legea. Dezvoltatorii imobiliari chestionați de Profit.ro resping integral sau parțial ideea.

Inspectoratele pentru situații de urgență din România au emis anul trecut 3.122 de autorizații de securitate la incendiu, un volum cu aproape 9% sub cel din 2017 și cu peste 25% mai mic comparativ cu vârful ultimului deceniu atins în 2016, anul de după incendiul din clubul Colectiv. Evoluția negativă vine în contextul în care în evidențele inspectoratelor apar peste 5.000 de clădiri care funcționează fără documentul de la pompieri.

Omul de afaceri clujean Răzvan Cuc, proprietarul master francizei de agenții imobiliare RE/MAX în România, încearcă să-și atragă în rețea tot mai mulți antreprenori cu promisiunea unor marje de profit peste cele oferite de sectorul de retail. În paralel, el se gândește de pe acum la un „exit“ din această afacere, însă nu se așteaptă la o vânzare mai devreme de cinci ani.

Antreprenorul Răzvan Ivănică, care a dezvoltat până acum circa 100 de apartamente, pregătește lansarea unui proiect prin care își propune să adune capitalul necesar realizării de mici blocuri cu locuințe în București. El se bazează pe modelul cooperativei, intens folosit în Germania, și pe care un mai vechi proiect legislativ al Guvernului României intenționează să îl sprijine financiar.

Primăvara acestui an a venit ca o continuare a diluării gradului de accesibilitate al locuințelor începută în 2018, pe fondul creșterii prețurilor și al salariilor erodate de inflație. Efectul de deteriorare va continua pe măsură ce dobânzile la creditele ipotecare continuă să se majoreze.

Marii proprietari de malluri, birouri și hale de depozitare au acumulat datorii considerabile pe parcursul extinderii lor în România, însă reușesc să mențină un grad de îndatorare sub pragul de alertă. În liga lor, banii de la bănci nu mai sunt suficienți.

Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară (ANCPI) are la dispoziție pentru acest an un buget de 46 milioane de lei destinat decontării dezbaterilor succesorale pentru moștenitorii care au trecut prin procesul de cadastrare. Banii sunt suficienți pentru 184.000 de succesiuni, însă în ultimii ani abia s-au eliberat cu totul 623 de certificate de moștenitor.