Autori

România de astăzi se confruntă cu provocări majore la nivel securitar și economic. Dacă urmăm îndemnul prezidențial din ultimii 9 ani și privim cu atenție și îngrijorare în jurul nostru, este evident că nu mai putem rămâne închiși în grădina proprie dacă vrem să facem față multitudinii de crize, acum și în viitor.

În acest moment, în România, la nivel public, domină două mari narative: narativul securitar, legat de implicățiile interne și regionale ale războiului din Ucraina și narativul necesității restructurării cheltuielilor publice. Concentrarea asupra lor nu este întâmplătoare: știm, într-un plan mai general, că oamenii își doresc primordial stabilitate, securitate și prosperitate. Totuși, în acest moment, acești doi piloni trebuie gestionați cu mare atenție de către guvernare.

Deși preocupările noastre imediate sunt mai degrabă fiscale, să nu uităm că povestea contează. Contează și cea de nișă cu privire la buget și cea de ansamblu, a aspirației naționale. Există un vis românesc sau ar trebui să existe?

Există astăzi provocări în creștere pentru imaginea României. Acestea includ, de exemplu, ascensiunea forțelor politice eurosceptice, care poate duce, de exemplu, la câștigarea alegerilor europarlamentare din iunie 2024 de către AUR. Într-o țară în care sprijinul, financiar și nu doar, al UE este esențial, o dimensiune importantă a profilului nostru ar fi pusă sub semnul întrebării de un astfel de eveniment. În plus, ținând cont de provocările majore din Ucraina și Republica Moldova, România va trebui să-și pună problema nu doar a felului în care își crește reziliența la crize, dar și a manierei în care sunt percepute (și, să sperăm, apreciate) eforturile sale.

Sticlă - așa trebuia să se desfășoare rotativa guvernamentală, conform discursului oficial transmis de la cel mai înalt nivel. În schimb, mai degrabă sticle s-au consumat de catre observatorii scenei politice pe fundal de nervi cetatenesti, având în vedere că nimic din ce se anunța în legătură cu schimbarea de Guvern nu s-a întâmplat. În doar câteva zile, țara a fost copleșită de anunțurile diferitelor categorii care au făcut publice diferite planuri de grevă, dincolo de nemulțumirea legitimă a profesorilor.

Imaginea unei țări este strâns legată de primul contact pe care îl au turiștii și investitorii cu aceasta, iar aeroportul principal al țării, unul dintre cele mai importante puncte de intrare, reprezintă una dintre cele mai bune cărți de vizită pentru orice țară care își dorește să se promoveze într-un mod pozitiv. Prin urmare, este esențial ca un aeroport precum Otopeni să ofere o primă impresie bună, care să promoveze țara într-un mod adecvat și să contribuie la atragerea cât mai multor turiști și investitori.

Suntem cu aproape un an înainte de startul ciclului electoral și al campaniei pentru alegerile europarlamentare. Între 2020 și 2023, pandemia a schimbat prioritățile noastre, făcându-ne să ne concentrăm pe proiecte personale și pe relațiile cu cei dragi. După 24 februarie 2022, războiul din regiunea noastră ne-a direcționat atenția către identitatea națională, făcându-ne să ne gândim mult mai mult la România și la locul nostru în regiune. În contextul procesului dificil prin care trece națiunea ucraineană, nu putem să nu ne întrebăm și noi cum am reacționa în fața unei agresiuni similare cu cea din țara vecină și cum ne-am putea apăra interesele și valorile naționale.

Notă de start: acest text este bilingv căci prosperitatea României e legată, mai mult ca oricând acum în criză, de idei și implicare investițională atât locală cât și străină.