“Gemul bunicii” intra astfel în dezbaterea fiscală, stârnind răspunsuri oficiale, de negare, din partea statului.
“Modul în care tratăm gemul pe care îl face în casă bunica”, a spus șeful ANAF acum nici două luni „Asta contează la gap-ul de TVA în România?”, a întrebat moderatorul emisiunii la care se afla. „Din păcate, astăzi, da. Da, este calculat astăzi la GAP-ul de TVA”, a răspuns atunci șeful ANAF, Adrian Nica.
Declarația a fost urmată la scurtă vreme de o revenire a oficialului. „ANAF nu are în vedere impozitarea autoconsumului populației. Prin autoconsum se înțelege folosirea, de către o gospodărie, a produselor sau serviciilor realizate de aceasta pentru consumul propriu”, a precizat șeful ANAF,
Profit.ro a solicitat oficial ANAF după acel moment clarificarea statutului produselor de autoconsum, iar instituția a răspuns acum, cu întârziere.
Răspunsul de acum al ANAF
Tratamentele fiscale aplicate la nivelul autoconsumului nu sunt posibile, având în vedere că acest tip de consum nu este fiscalizabil, nu intră sub incidența Codului fiscal.
Prin autoconsum se înțelege folosirea, de către o gospodărie, a produselor sau serviciilor realizate de aceasta pentru consumul propriu.
Declarația (președintelui ANAF) nu contestă decalajul de colectare la TVA al României, care reprezintă una dintre prioritățile majore în mandatul actual ANAF. Afirmația vizează însă exclusiv un aspect de ordin metodologic în determinarea decalajului fiscal – acela că baza impozabilă potențială poate include elemente de autoconsum într-o măsură mai mare decât ar fi cazul în situația României, valoarea totală a acestor elemente fiind însă neglijabilă complet în procesul de estimare.
Decalajul fiscal (gap) reprezintă diferența dintre TVA potențială, estimată pe baza conturilor naționale (ESA 2010) și TVA efectiv colectată la buget.
“Am declarat, astfel, că vizăm realizarea unei analize aprofundate a impactului metodologic în determinarea gap-ului de TVA, însă factorii reali ce contribuie la acest fenomen reflectă realitățile economice și sociale din România.
În prezent, ambele surse interne dar și cele interne ale partenerilor internaționali relevă faptul că la baza gap-ului de TVA stau cauze specifice: evaziunea fiscală, neraportarea veniturilor, insolvențele, procedurile neconforme de lichidare, restructurare, abuzul de prețuri transfer etc.
În interesul unei interpretări a gap-ului de TVA, în vederea unei abordări instituționale coerente, Ministerul Finanțelor, Ministerul Economiei și ANAF, au în curs de finalizare o analiză detaliată a evoluției decalajului de colectare a TVA pe întreg lanțul de producție și distribuție, care urmărește consolidarea capacității tehnice și analitice a ANAF de a interpreta corect diferența dintre TVA teoretică/potențială și taxa efectiv colectată, printr-o abordare integrată, bazată pe date economice și statistice actualizate”.
Gap-ul de TVA ar fi la procedurile de insolvență
Analiza complexă a acestei problematici poate conduce și la ajustarea anumitor prevederi legislative care afectează procesul de colectare a TVA, inclusiv în domenii precum procedurile de insolvență, acolo unde se constată pierderi sistemice de venituri.
Este esențial să avem o înțelegere corectă și detaliată a structurii gap-ului de TVA, pentru a putea determina precis ponderea fraudei fiscale și a diferenței între cauzele reale ale decalajului de colectare – evaziune, neconformare, pierderi administrative sau factori statistici.
Doar pe baza unor date exacte, corelate cu realitățile economiei românești, putem formula măsuri fiscale și operaționale eficiente, care să conducă la reducerea treptată a decalajului de colectare și la creșterea sustenabilă a veniturilor bugetare. În concluzie, atenția noastră rămâne concentrată asupra adevăratelor probleme, iar autoconsumul nu va face obiectul inspecțiilor fiscale ale ANAF.
“Deși unele interpretări din spațiul public confirmă că nu toate interesele converg spre performanța ANAF, mesajul meu este unul clar: ANAF continuă lupta împotriva marii evaziuni, cu aceeași seriozitate confirmată de acțiunile și rezultatele noastre recente”, mai spune Adrian Nica, președinte ANAF.
Administrația fiscală nu are competența de a se pronunța asupra utilității sau inutilității unor impozite. Pe de altă parte, sistemul fiscal din România este aliniat la sistemele fiscale din Uniunea Europeană. Analize de tip cost-beneficiu în termeni fiscali le poate face doar autoritatea de reglementare în domeniu.
Veniturile colectate de ANAF, în total, conform execuțiilor de casă ale bugetului de stat și ale bugetelor de asigurări sociale în perioada 2021–2024, situația este următoarea:
Creșterea veniturilor încasate de ANAF, 56% în 4 ani
ANAF a mai pus acum la dispoziție totalul veniturilor colectate de instituție, conform execuțiilor de casă ale bugetului de stat și ale bugetelor de asigurări sociale în perioada 2021-2024:
(mil. lei)
Perioada
Venituri colectate de ANAF
2021 295.239,23
2022 353.325,64
2023 386.880,09
2024 459.866,09
















