Cine are grijă strategic de imaginea României?

Există astăzi provocări în creștere pentru imaginea României. Acestea includ, de exemplu, ascensiunea forțelor politice eurosceptice, care poate duce, de exemplu, la câștigarea alegerilor europarlamentare din iunie 2024 de către AUR. Într-o țară în care sprijinul, financiar și nu doar, al UE este esențial, o dimensiune importantă a profilului nostru ar fi pusă sub semnul întrebării de un astfel de eveniment. În plus, ținând cont de provocările majore din Ucraina și Republica Moldova, România va trebui să-și pună problema nu doar a felului în care își crește reziliența la crize, dar și a manierei în care sunt percepute (și, să sperăm, apreciate) eforturile sale.

 

Știm cu toții care sunt pericolele lipsei de comunicare strategică: pierderea încrederii partenerilor internaționali (cea a cetatenilor in institutii / stat e deja jos); gestionarea ineficientă a crizelor; pierderea oportunităților; lipsa coeziunii interne; ascensiunea partidelor ultranaționaliste / populiste; potențiale efecte economice negative; sau inițiative destabilizatoare la adresa statului român. Sunt aspecte care nu pot fi trecute cu vederea, la categoria "și altele".  Se deschide deci un întreg șantier pentru păstrarea și consolidarea imaginii unei țări declarativ ambițioase, care își reconfirmă statutul euroatlantic. Suntem "lider regional", sau spuneam asta, nu? Dar care sunt, în acest context, dezbaterile asupra cărora ar trebui să ne concentrăm? Cum ar trebui să se construiască și să se mențină imaginea internațională a României, ca parte a unui plan de comunicare strategică de țară? Am să încerc să schițez aici câteva repere.

 

O structură responsabilă cu imaginea externă este esențială pentru promovarea și îmbunătățirea imaginii României în străinătate. Aceasta poate fi o unitate specializată în cadrul Ministerului Afacerilor Externe (varianta probabil optimă, având în vedere experiența instituției) sau un organism separat, precum o Agenție pentru Promovarea României. Putem avea, ca o altă variantă, o comisie de lucru subordonată SGG, care să reunească reprezentanți ai tuturor ministerelor, mass-mediei publice, INS etc. (este totuși posibil ca, în acest caz, să existe o problemă de coordonare și dinamism). Insist pentru rolul major al unei astfel de instituții: storytelling strategic proactiv. Promovarea informațiilor pozitive despre România are un impact semnificativ asupra imaginii țării în străinătate. Acest lucru ar trebui făcut în mod proactiv, nu (doar) ca răspuns la evenimente negative.

 

O structură centrală de reacție rapidă, care să funcționeze sub coordonarea directă a Guvernului, ar putea gestiona situații de criza în mod eficient, pregătind și implementând strategii de comunicare adecvate. 

CITEȘTE ȘI Incluziune financiară cu forța: Mamaie, leapădă-te de cash! O structură de analiză a trendurilor și riscurilor, care să monitorizeze constant evenimentele interne și internaționale cu potențial de risc de imagine pentru România și să furnizeze alerte în timp real autorităților centrale, ar fi de asemenea recomandată. Inteligența Artificială poate fi utilă în generarea de analize și predicții referitoare la vulnerabilitățile de imagine ale României. 

 

Interacțiune coerentă și disciplinată cu presa internațională este un punct central al oricărui efort de comunicare strategică. Crearea unui calendar coerent de interacțiune cu corespondenții străini la București și cu cei care acoperă România din țările vecine, precum și cu presa din Bruxelles, poate contribui la difuzarea consistentă și pozitivă a mesajelor despre România. Acest efort ar trebui să includă atât conferințe de presă regulate, cât și interviuri și exclusivitati oficiale sau pe surse pentru jurnaliști. Calendarul de promovare e esențial, ca parte fundamentală a agendei de lucru guvernamentale. 

 

Nimic nu începe de la zero și sunt exemple clare de urmat. Pot fi luate punctele pozitive de la țări care au reușit să-și schimbe narativul strategic, cum ar fi Polonia. Aceasta a trecut de la un narativ defensiv la unul ofensiv în doar un an, cu un impact pozitiv asupra imaginii sale internaționale. Kaja Kallas, premierul Estoniei, este un alt exemplu util de comunicare internațională, care beneficiază și de atuuri personale care favorizează un grad crescut de atractivitate pentru media - prima femeie prim-ministru a Estoniei, în cărți pentru poziția de SG al NATO, foarte bună comunicatoare (doar "prima femeie premier" a unei țări nu e suficient ca să garanteze succesul în comunicare, o știm din propria experiență). Este ceva care nu este suficient luat în seamă în spațiul nostru public: doar să existăm nu e suficient si nici sustenabil pe termen lung. "Tacem și facem" e o glumă în era comunicării internaționale. O variantă cât de cât inteligentă de "tacem și facem" era ceva gen "deniability" pentru stat, care presupune însă apariția de informații pe surse sau prin analiști cu privire la glorioasa acțiune românească. Dar nici asta nu s-a putut și, așadar, rămâne să ne bucurăm din când în când galeș când vreun ambasador la vreo recepție spune "știm că faceți mai mult decât spuneți" ...

CITEȘTE ȘI Diriga care mi-a schimbat viața Pentru final, trei direcții de acțiune ies în evidență pentru mine: consistență (ca substanță mesaj), consecvență (ca ancore / piloni/ direcții) și prezență constantă (repetiția - nu moartea pasiunii limbajului de lemn - ci ca expresii notabile, e cheie). Este vital să avem o strategie clară și consecventă în promovarea imaginii României și o prezență constantă pe scena internațională. Aceasta înseamnă participare activă la evenimente internaționale, participarea la dezbateri și construirea / consolidarea unor relații durabile cu cei mai importanți stakeholdersi internaționali. In plus, unitatea de mesaj și de strategie este vitală: în ceea ce ține de subiectele identificate ca fiind importante pentru Romania (fie pozitive, fie negative), toți reprezentanții statului român trebuie să vorbească pe aceeași voce, transmițând același mesaj. Așa putem să vedem, pentru prima dată, cum statul are cu adevărat grijă de imaginea României. Totodată, e în interesul sectorului privat și societății civile să compenseze absența statului în arena internațională sau să îi fie complementar când statul e deja prezent: e loc de leadership intelectual și de promovare de brand și la acest nivel. Dacă toți stăm și așteptăm un nou brand de țară (admirabilă inițiativa - ca proactivitate - al lui Charley Ottley, cu frunza 2.0) ce facem când viața - și vecinii cu PR mai bun - trec(e) pe lângă noi?

 

Radu Magdin este CEO al Smartlink Communications și consultant și analist de risc (geo)politic