Inflația și-a continuat neabătută creșterea în septembrie și a încheiat trimestrul al treilea din nou peste prognoza băncii centrale. Produsele alimentare s-au scumpit în prima lună de toamnă, mai ales cartofii, zahărul, untul și brânza, dar au venit și noi creșteri de prețuri, de peste 7%, la curentul electric.
Lawrence Summers, fost secretar al Trezoreriei SUA, președinte al Universității Harvard și economist șef al Băncii Mondiale, cel care a anticipat actuala criză inflaționistă, deschide Gala Profit.ro. Premii speciale, într-un an special
Rata inflației crescuse de la 15% în iulie la 15,3% în august, peste așteptările analiștilor și ale băncii centrale. O nouă creștere a venit în septembrie la 15,9% pe an, cel mai ridicat nivel de după aprilie 2003 (când inflația era la 16% pe an și România era în plin proces de dezinflații după anii '90).
Alimentele s-au scumpit în septembrie față de august cu 1,7%, mărfurile nealimentare, cu 1,3%, iar serviciile, cu 0,7%. Față de septembrie 2021, prețurile alimentelor au crescut cu 19,1%, cele ale produselor nealimentare, cu 16,6%, în timp ce serviciile s-au scumpit cu 8%, potrivit Biroului de Statistică.
Energia electrică s-a scumpit în septembrie față de august cu 7,4%. Alte creșteri importante de preț au fost la cartofi (10%), fasole (3,8%), brânză (3,7%), unt (4,2%), zahăr (15,3%).
Fructele proaspete s-au ieftinit cu 4,3%, fiind singura categorie de produse alimentare care nu s-a scumpit în septembrie. Carburanții s-au ieftinit cu 0,4% față de august, în timp ce prețul tichetelor de transport aerian a scăzut cu 1,5%.
Față de septembrie 2021, cele mai mari creșteri de prețuri sunt la gaze (70,6%), zahăr (50%), ulei (47%), cartofi (43%), transport aerian (34,2%), unt (34%), produsele de morărit (33,3%), combustibili (28,9%), brânză (27%), energie electrică (25%).
Săptămâna trecută, Banca Națională a României a anunțat că a reevaluat în sus estimările de inflație, fără să precizeze însă noile cifre.
În raportul trimestrial din august, banca centrală se așteapta ca inflația să fie de 15,1% la finele lunii septembrie, apoi să coboare la 13,9% la finele lunii decembrie, și să scadă treptat până la 7,5% la finele lui 2023.
Un sondaj în rândul analiștilor arăta inflația la 15,5% în septembrie. Estimarea Erste era pentru o inflație de 15,4% în septembrie și o rată de 15% în decembrie. ING prognoza inflația la 15,2% în septembrie și la 14,9% la finele anului până de curând, însă economistul șef al sucursalei din România se așteaptă acum la o inflație chiar și de peste 16% la finele anului.
La ședința de politică monetară din 5 octombrie, BNR arăta că se așteaptă la o inflație în creștere spre finele anului, sub impactul șocurilor pe partea ofertei, ”dar într-un ritm vizibil încetinit”. Deteriorarea inflației este pusă de BNR pe seama scumpirii în continuare a gazelor și energiei electrice, inclusiv ca urmare a modificării scheme de compensare și plafonare, și a scumpirii mărfurilor agroalimentare, inclusiv ca urmare a creșterii cotațiilor internaționale și secetei din această vară.
BNR a livrat, astfel, o creștere a ratei cheie de 0,75 puncte procentuale (peste așteptările pieței, care vedea un avans de 0,5 pp) și a ajuns cu rata cheie la 6,25% pe an și cu rata Lombard, la care finanțează efectiv băncile, la 7,25%.
Inflația a crescut și în regiune în septembrie, ca urmare a scumpirii îndeosebi a alimentelor și energiei. În Polonia, rata anuală a crescut de la 16,1% în august la 17,2% în septembrie, considerabil peste așteptările pieței și cel mai ridicat nivel din ultimii 26 de ani.
În Ungaria, inflația a ajuns la 20,1% în septembrie de la 15,6% în august, cel mai ridicat nivel de după noiembrie 1996.
În Cehia, inflația a avansat de la 17,2% în august la 18% în septembrie, peste așteptările analiștilor, și a ajuns la cel mai ridicat nivel de după decembrie 1993.
Și în zona euro inflația a continuat să crească și a ajuns la 10%, de la 9,1% în august, un nou record de la înființarea uniunii monetare.
