Ministerul Finanțelor a împrumutat 398 de milioane de lei la un randament de circa 9,5% pe an, un nou maxim de după ianuarie 2010. O licitație a fost ratată pe fondul cererii reduse din partea băncilor. Randamentele sunt în creștere în toată regiunea.
Titlurile scoase la licitație de Finanțe nu s-au bucurat de o cerere bună din partea băncilor. Certificatele de trezorerie cu scadența în septembrie 2023 au avut subscrieri de doar 177 de milioane de lei la un prospect de 300 de milioane de lei și MFP a respins toate ofertele din cauza dobânzilor prea ridicate.
Obligațiunile cu scadența în iunie 2026 au atras oferte de 493 de milioane de lei la un prospect de 400 de milioane de lei. Finanțele au emis datorie nouă de 398 de milioane de lei la un randament mediu de 9,47% pe an și unul maxim de 9,52% pe an. Ambele valori reprezintă un nou maxim de după ianuarie 2010 – (precedentul fusese stabilit la începutul săptămânii).
În doar două săptămâni, randamentele plătite de Finanțe pentru finanțarea din piața primară au crescut cu peste un punct procentual.
În piața secundară, evoluțiile sunt similare și corespund dinamicilor din regiune. Randamentul la 10 ani a crescut la fixingul de joi anunțat de banca centrală la 9,32% pe an, față de sub 9% în urmă cu o săptămână, depășind maximele post-2010 atinse în vară. Titlurile Poloniei au ajuns la un randament de 8,6%, cele ale Cehiei la 6,1%, în timp ce cele ale Ungariei sunt la 10,8%.
”Curba randamentelor a crescut în toate țările ca urmare a creșterii randamentelor în piețele centrale. În particular, randamentul titlurilor americane pe 10 ani a crescut cu 10 puncte de bază miercuri”, arată o analiză a Erste.
Inflația armonizată a ajuns la niveluri ridicate în regiune în septembrie, cu Slovacia, România, Croația la circa 13% pe an, în timp ce Ungaria s-a apropiat de 21%, Cehia este la aproape 17% și Polonia la peste 15%. Dinamica inflației este alimentată și de presiunile venite din cerere, în condițiile în care inflația de bază este în creștere, arată Erste.
Totodată, poziția externă a țărilor din regiune s-a deteriorat la jumătatea anului. Deficitul de cont curent a ajuns la aproape de la 4,5% din PIB în primele 6 luni din 2021 la 6,8% din PIB în 2022. Mișcări și mai mari au fost în celelalte țări, chiar dacă nu stau la fel de prost ca România. Polonia a trecut de la surplus la deficit cu o mișcare de 5,7 pp în 12 luni, în timp ce în Ungaria dinamica a fost de 4,5 pp în acest interval.
Banca Națională a României a arătat că se așteaptă la o încetinire puternică a economiei în a doua partea a anului și a avertizat cu privire la creșterea costurilor de finanțare, în condițiile în care România trebuie să reducă deficitul bugetar.
