Poziția externă a României a continuat să se deterioreze în august și deficitul pe primele 8 luni este deja peste nivelul înregistrat pe întreg anul 2021, însă viteza cu care deficitul de cont curent se adâncește a scăzut pentru a patra lună la rând. Investițiile străine au continuat să crească și sunt cu aproape jumătate peste nivelul de anul trecut și la ritmul actual ar putea depăși recordul nominal stabilit în 2008. Crește și datoria externă, mai ales în sectorul privat, pe fondul creditelor comerciale mai mari.
Contul curent al balanței de plăți a fost pe un deficit de aproape 17 miliarde de euro în primele 8 luni din 2022, cu 58% peste nivelul de 10,7 miliarde de euro înregistrat în aceeași perioadă din 2021. Viteza de creștere a deficitului scade de la o dinamica anuală de 82% la patru luni, de 71% la jumătatea anului, respectiv de 64% la 7 luni. În valoare nominală deficitul din ianuari-august anul curent este deja peste cel din întreg anul trecut.
Contul curent înregistrează un deficit de circa 6,1% din produsul intern brut estimat pentru anul în curs la 8 luni, față de 5,4% la 7 luni, și este aproape deja de nivelul de 7% din întreg anul 2021. Comisia Europeană estimează la 7,4% deficitul de cont curent pentru acest an, un nou maxim de după criza financiară și economică din 2008-2010.
Evoluția vine din creșterea deficitului din comerțul cu bunuri cu circa 47% la 21 miliarde de euro, ca urmare a creșterii exporturilor într-un ritm mult peste cel al importurilor, arată datele publicate de Banca Națională a României.
Serviciile au contribuit la echilibrarea deficitului extern prin creșterea intrărilor nete cu 41% la circa 8 miliarde de euro.
Dinamica a fost generată de creșterea intrărilor nete cu aproape 29% în transporturi la 3,5 miliarde de euro, în lohn cu un sfert la 1,8 miliarde de euro, în construcții cu aproape trei sferturi la 487 de milioane de euro, dar mai ales în sectorul serviciilor pentru afaceri cu 43% la 972 de milioane de euro, respectiv în IT&C cu 40% la aproape 3,4 miliarde de euro.
În același timp, ieșirile nete de valută din turism au crescut cu un sfert la 1,4 miliarde de euro, pe măsură ce românii au reînceput să călătorească în afara țării și în contextul în care România nu este o destinație turistică importantă pentru călătorii străini. Ieșirile nete din taxele pentru proprietate intelectuală au rămas relativ neschimbate la 502 milioane de euro, în timp ce serviciile de asigurare și fondurile de pensii și-au majorat ieșirile nete de 1,5 ori la 335 de milioane de euro.
Contul de venituri primare, în care sunt incluse veniturile din remunerarea angajaților, cele din investiții, impozitele și subvențiile, inclusiv cele de la Uniunea Europeană, și-a adâncit deficitul cu 85% la aproape 5,3 miliarde de euro. Evoluția vine în contextul creșterii cu 23% a ieșirilor nete de venituri din investiții la 8,8 miliarde de euro, în special ca urmare a creșterii plăților din dividende cu o cincime la 7,6 miliarde de euro, restul fiind evoluții din piața de obligațiuni în special. Cum vom vedea mai jos, investițiile directe ale străinilor au continuat, însă, să crească și în august.
Contul de venituri secundare, unde sunt incluse și încasările și plățile administrației publice, precum și transferurile curente private, și-a majorat excedentul cu două treimi la aproape 1,4 miliarde de euro.
Investițiile străine directe au crescut cu 46% de la 4,4 miliarde de euro în ianuarie-august 2021 la 6,5 miliarde de euro în aceeași perioadă don acest an (4,2 miliarde de euro participații la capital și 2,3 miliarde de euro credite intragrup). Pe tot anul 2021 investițiile străine au fost de 8,9 miliarde de euro, a doua cea mai ridicată valoare după cea de 9,2 miliarde de euro înregistrată în 2008, înainte de marea criză financiară. În acest an ar putea fi depășit recordul nominal din 2008, chiar dacă ponderea în produsul intern brut de la acel moment, de 6-9%, va fi greu de atins.
sursa date: BNR, Eurostat, AMECO
Datoria externă a crescut cu 5,1 miliarde de euro față de finele anului trecut la 141,7 miliarde de euro, în special ca urmare a creșterii datoriei băncilor către grupurile mamă cu 2,6 miliarde de euro la 9,4 miliarde de euro, precum și a firmelor către parteneri externi (+2,3 miliarde de euro la 27,9 miliarde de euro), exclusiv ca urmare a creșterii creditelor comerciale și avansurilor cu 2,6 miliarde de euro la 13,5 miliarde de euro. Creditele intragrup au crescut cu 2,6 miliarde de euro la 43,7 miliarde de euro față de finele anului trecut.
Evoluția stocului titlurilor de natura datoriei emise de Administrația publică a fost determinată de emisiuni noi în valoare de 6,4 miliarde euro, de răscumpărări de 1,9 miliarde euro, de influența variației cursului de schimb de 1,2 miliarde euro, precum și de influența negativă de aproximativ 10 miliarde euro, rezultată din scăderea prețurilor acestor instrumente și de alte operațiuni pe piața secundară, arată banca centrală.
Ca urmare a creșterii datoriei externe mai ales în sectorul privat, gradul de acoperire a datoriei pe termen scurt a scăzut de la 79% la 74%, în timp ce acoperirea importurilor de bunuri și servicii s-a redus de la 4,9 luni la 4,2 luni.
