Banca Națională a României anticipează o încetinire puternică a dinamicii economice în a doua parte a anului curent, ca urmare a impactului războiului din Ucraina și a sancțiunilor asociate. Mai mult, BNR vede semne de răcire a pieței muncii, ceea ce ar duce la o frânare a creșterii salariilor, chiar în contextul inflației ridicate.
Lawrence Summers, fost secretar al Trezoreriei SUA, președinte al Universității Harvard și economist șef al Băncii Mondiale, cel care a anticipat actuala criză inflaționistă, deschide Gala Profit.ro. Premii speciale, într-un an special
După o creștere economică ridicată în prima jumătate a anului, mai ales în primul trimestru, când dinamica produsului intern brut a ajuns la 5,1%, nivel la care a surprins toți analiștii, inclusiv banca centrală, economia este așteptată să decelereze în a doua parte a anului, mai ales în trimestrul al patrulea – ”noile evaluări indică o încetinire puternică a creșterii economiei în semestrul II – sub impactul escaladării războiului din Ucraina și al extinderii sancțiunilor asociate”, arată BNR în minuta ședinței de politică monetară din 5 octombrie, când a majorat rata cheie cu 0,75 puncte procentuale.
Inflație mai mare, incertitudini privind economia
BNR menționează așteptările mai ridicate privind inflația - confirmate între timp de datele pe septembrie când dinamica anuală a sărit de la 15,3% la 15,9% -, pe care le atribuie creșterii prețurilor din partea ofertei, și menționează că excesul de cerere din economie va avea o contribuție modestă și în atenuare la presiunile inflaționiste.
”Escaladarea războiului din Ucraina și sancțiunile tot mai severe asociate generează însă incertitudini și riscuri considerabile la adresa perspectivei activității economice, implicit a evoluției pe termen mediu a inflației, au arătat în mai multe intervenții membrii Consiliului, evocând efectele posibil mai mari exercitate astfel asupra puterii de cumpărare și încrederii consumatorilor, precum și asupra activității, profiturilor și planurilor de investiții ale firmelor, dar și potențiala afectare mai severă a economiei europene/globale și a percepției de risc asupra economiilor din regiune, cu impact nefavorabil asupra costurilor de finanțare”, arată minuta.
Banca centrală vede primele semne și de încetinire a dinamicii salariilor, după ce în lunile trecute era îngrijorată de o posibilă spirală salarii-prețuri (care ar fi presupus creșterea salariilor pe măsura creșterii inflației, care apoi ar fi alimentat suplimentar inflația).
BNR subliniază că efectivul salariaților din economie și-a încetinit vizibil creșterea în iunie-iulie pe seama evoluțiilor din sectorul privat și chiar dacă rata șomajului a continuat să scadă și a ajuns la 5,1% în august (față de 5,8% la începutul anului), mișcarea a fost însoțită de restrângerea ușoară a ratei locurilor de muncă vacante, ceea ce, arată banca centrală, reprezintă o premieră pentru ultimele șase trimestre.
Creșterea salariilor s-a plafonat în ultimele luni și a căzut sub inflație (dinamica anuală a fost de 12,8% în august) și veniturile reale sunt în scădere, având în vedere că prețurile de consum cresc mai repede, arată BNR. Deficitul de forță de muncă este în ușoară scădere, mai subliniază banca centrală, după o creștere neîntreruptă de la finele anului 2020 și intențiile de angajare au scăzut, “în contextul costurilor extrem de ridicate cu energia și al incertitudinilor generate de războiul din Ucraina și de sancțiunile tot mai severe asociate, cu impact inclusiv asupra cererii”.
”Această conjunctură – implicând o probabilă atenuare a gradului de tensionare a pieței muncii în semestrul II din acest an –, este de natură să frâneze creșterea dinamicii salariilor în viitorul apropiat, chiar și în condițiile actualelor rate mai înalte ale inflației, au susținut mai mulți membri ai Consiliului”, se mai arată în minută.
Riscuri la adresa leului
Banca centrală avertizează din nou cu privire la deteriorarea poziției externe a României, în contextul creșterii deficitului comercial și de cont curent. Deficitul comercial s-a adâncit, de altfel, la nivel european, pe fondul scumpirii produselor energetice și materiilor prime de import, dar și ca urmare a aprecierii dolarului.
“Dimensiunea și ritmul de adâncire a deficitului extern rămân însă deosebit de îngrijorătoare, chiar dacă, în ultima perioadă, acestea sunt atribuibile în bună măsură înrăutățirii raportului de schimb și acțiunii unor factori conjuncturali, resimțite acut și în alte economii europene, au subliniat în mod repetat membrii Consiliului”, se arată în minută.
Ieșirile de valuta din contul curent reprezintă o presiune fundamentală pe cursul de schimb, în condițiile în care trebuie înlocuite cu infuzii de împrumuturi externe, tot mai scumpe în ultima perioadă, investițiile străine directe fiind insuficiente pentru a le compensa – chiar dacă acestea sunt în creștere simțitoare în acest an.
”(...) s-a convenit că riscuri la adresa evoluției ratei de schimb a leului - cu potențiale consecințe asupra inflației și a indicatorilor de vulnerabilitate externă –, continuă să vină din nivelul și tendința dezechilibrului extern și din incertitudinile asociate consolidării bugetare, precum și dintr-o eventuală deteriorare suplimentară a percepției de risc asupra piețelor financiare din regiune, în contextul escaladării războiului din Ucraina”, se arată în minută.
Riscurile venite din deficitul fiscal sunt menționate în toate comunicatele băncii centrale din ultimii ani. BNR menționează necesitatea de a reduce deficitul bugetar, în condițiile în care România este în procedură de deficit excesiv și costurile de finanțare s-au înăsprit.
