Autori

Dobânzile la depozitele la termen au scăzut din nou în mai, pe fondul excesului ridicat de lichiditate din sectorul bancar și al scăderii perspectivelor de inflație. De cealaltă parte, unele credite au continuat să se scumpească. Cu ”înghețarea” IRCC la circa 6% și scăderea ROBOR în ultimele luni, mai e loc de alte creșteri de dobânzi? Când ar putea veni scăderile.

Ministerul Finanțelor a emis titluri noi la schimb cu unele existente în piață ce urmau să ajungă la scadență în octombrie. Finanțele au un vârf de plată în această toamnă, în condițiile în care mai multe serii de obligațiuni trebuie răscumpărate într-un timp scurt, și au accelerat din nou împrumuturile în piața internă.

Piața muncii a revenit între principalele preocupări ale Băncii Naționale a României, în condițiile în care salariile cresc cu două cifre. Banca centrală este preocupată mai ales de creșterea ”deosebit de alertă și în continuă accelerare” a costului unitar cu forța de muncă, mai ales în industrie. Pe fondul unei penurii de muncitori calificați, BNR vede în continuare presiuni de creștere a salariilor, însă se așteaptă ca acestea să fie temperate de răcirea creșterii economice.

Ministerul Finanțelor a emis obligațiuni în piața internă de 1,22 miliarde de lei, de peste două ori suma anunțată, pe fondul unei cereri ridicate din partea băncilor.

Excedentul net de lichiditate al sistemului bancar în raport cu Banca Națională a României a scăzut ușor în iunie, pentru a doua lună consecutiv, dar se menține la un nivel foarte ridicat istoric.

Conducerea Băncii Naționale a României și-a majorat salariile și indemnizațiile primite cu mai puțin decât rata inflației. Isărescu a câștigat puțin peste 1 milion de lei de la banca centrală, o sumă similară fiind și în dreptul prim-vicepreședintelui Florin Georgescu.

Dobânzile mari și înăsprirea standardelor de creditare au redus numărul românilor eligibili pentru un credit pentru locuințe. Volumul creditului ipotecar nou a scăzut cu 50% în primul trimestru din acest an față de aceeași perioadă din 2022, în timp ce ponderea achizițiilor cu credit în total tranzacții s-a redus semnificativ, arată datele BNR.

Cea mai recentă decizie luată de Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor, în legătură cu modul de calcul al ratelor la credite, reprezintă un monument de ignoranță, spune Eugen Rădulescu, directorul Direcției de Stabilitate din Banca Națională a României până la 1 iulie. Rădulescu spune că niciunul dintre motivele pentru care ANPC a amendat cele 19 bănci nu stă în picioare și că decizia contribuie la degradarea imaginii băncilor.

Toți indicatorii sectorului bancar românesc din tabloul de bord al Autorității Bancare Europene au intrat în zona ”verde”, cea mai bună, ceea ce reprezintă o premieră, potrivit unei prezentări a noului director al Direcției de Stabilitate din BNR. Rentabilitatea capitalurilor a depășit 21% și a ajuns la cel mai ridicat nivel din punct de vedere istoric, depășind și rezultatele de dinainte de criza financiară de acum aproape 15 ani.

Banca Națională a României a păstrat aceeași hartă a riscurilor la adresa stabilității financiare. Principalul risc identificat vine din exterior: incertitudinile la nivel global în contextul crizei energetice și al războiului din Ucraina. Din țară, deficitele gemene – cel bugetar și cel de cont curent – generează principalele riscuri pentru stabilitatea financiară, la care se adaugă riscul eșecului reformelor asociate PNRR.