Banca Națională a României a păstrat aceeași hartă a riscurilor la adresa stabilității financiare. Principalul risc identificat vine din exterior: incertitudinile la nivel global în contextul crizei energetice și al războiului din Ucraina. Din țară, deficitele gemene – cel bugetar și cel de cont curent – generează principalele riscuri pentru stabilitatea financiară, la care se adaugă riscul eșecului reformelor asociate PNRR.
Incertitudinile la nivel global în contextul crizei energetice și al războiului din Ucraina, reprezintă un risc sistemic sever, dar la un nivel care se stabilizează, potrivit Raportului de Stabilitate, ediția de vară 2023, prezentat de Eugen Rădulescu (care de la 1 iulie a părăsite poziția de director al direcției).
”Reducerea tensiunilor din lanțurile de aprovizionare și scăderea prețurilor la energie au susținut activitatea economică. Se menține în continuare un risc geopolitic ridicat ca urmare a conflictului declanșat de Rusia în Ucraina”, arată Rădulescu.
O sursă potențială de risc o reprezintă o posibilă accentuare a conflictului dintre SUA și China, care ar putea duce la reversarea evoluțiilor pozitive pe lanțurile de aprovizionare, arată BNR.
La nivel global, riscurile de încetinire a creșterii economice rămân importante, dar există o ușoară îmbunătățire privind estimările de creștere economică, mai precizează oficialul BNR.
Un risc sistemic ridicat este reprezentat de deteriorarea echilibrelor macroeconomice interne, inclusiv ca urmare a evoluțiilor geopolitice regionale și internaționale.
”Marea problemă pe care o avem: deficitul bugetar. Am atins celebrul MTO în 2013 și 2015. După 2019, după COVID, situația s-a deteriorat rapid semnificativ”, spune Rădulescu, care adaugă că în 2022 România a avut al doilea cel mai ridicat deficit bugetar din UE după Italia.
Deficitul fiscal a crescut de la 4,3% din PIB în 2019, la 9,2% în 2020, 7,1% în 2021 și 6,2% în 2022. Ar trebui să scadă la 4,2% în acest an și la 3% în 2024, potrivit calendarului stabilit cu Comisia Europeană pentru închiderea procedurii de deficit excesiv.
Veniturile bugetare în PIB reprezintă 27%, când media UE este pe la 40%, astfel că reducerea deficitului bugetar cu 1 pp este mai dificil de realizat în România, arată Rădulescu, care mai adaugă și că persistă un grad foarte ridicat de rigiditate a cheltuielilor.
Totodată, în 2022, România a avut al doilea cel mai ridicat deficit de cont curent, la peste 9% din PIB.
”Deficitul de cont curent este întotdeauna în oglindă cu deficitul bugetar (...) Avem un deficit de cont curent foarte ridicat ca pondere în PIB, ceea ce obligă mai devreme sau mai târziu la măsuri de corectare”, spune Rădulescu.
Întârzierea reformelor și absorbția fondurilor din PNRR este considerată de BNR drept un risc sistemic ridicat.
”Marea speranță este absorbția de fonduri din PNRR, care este esențială pentru a contrabalansa încetinirea creșterii economice și pentru a contribui la accelerarea tranziției verzi și a digitalizării economiei. Asta înseamnă să intrăm, cum ar veni, în rândul lumii”, spune Rădulescu.
BNR vede un singur risc sistemic moderat, cel de nerambursare a creditelor contracte de sectorul neguvernamental, care are însă tendință de creștere.
