Autori

Ministerul Finanțelor a împrumutat 523 de milioane de lei din piața internă, la un randament în ușoară creștere față de luna trecută. Statul are de făcut plăți importante pentru datoria ajunsă la scadență pe final de an, inclusiv peste 28 de miliarde de lei în septembrie și octombrie și peste 2,5 miliarde de euro în noiembrie și decembrie.

Relaxarea politicii monetare, prin păstrarea unui excedent mare de lichiditate în sectorul bancar, precum și scăderea inflației au început să se vadă în oferte.

ING Bank a tăiat un punct procentual din prognoza de creștere a Produsului Intern Brut pentru acest an, după ce Statistica a anunțat datele semnal pe trimestrul al doilea, care arată o nouă scădere abruptă a dinamicii anuale la 1,1%, în condițiile unor revizuiri ale cifrelor publicate anterior. BCR menține prognoza, dar atrage atenția cu privire la discrepanțele între datele ajustate sezonier și seria brută și se așteaptă la noi revizuiri.

Economia a crescut cu 0,9% în trimestrul al doilea față de trimestrul precedent, cu mult peste așteptările analiștilor, anunță Institutul Național de Statistică. Dinamica anuală a încetinit însă simțitor la 1,1% de la 2,4% pe serie brută. Datele au suferit revizuiri puternice.

Veniturile obținute la bugetul de stat anul trecut ca urmare a creșterii inflației nu au mai avut aceeași dinamică în acest an, pentru că inflația, deși încă ridicată, s-a apropiat mai mult de ce a țintit BNR, spune guvernatorul Mugur Isărescu, ca explicație pentru faptul că acum se discută despre o criză bugetară dincolo de jumătatea anului, deși economia nu este în recesiune și nici în criză financiară. Isărescu mai adaugă și că veniturile fiscale sunt prea mici și a atacat din nou diferitele excepții de impozitare: ”românii nu vor stat minimal”, ”românii vor un stat ca afară”.

Guvernatorul Mugur Isărescu oferă exemplu rar de ceea ce analiștii numesc forward-guidance și spune că BNR nu va scădea dobânzile în acest an și că acestea nu vor fi reduse până nu e clar că dobânzile vin în mod clar în jos. Isărescu insistă că este nevoie de măsuri de corecție fiscal-bugetară, altfel aceasta va fi făcută de piețe.

Banca Națională a României a majorat de la 7,1% la 7,5% estimarea de inflație la finele acestui an și de la 4,2% la 4,4% pentru anul următor.

Sectorul bancar a înregistrat un excedent de lichiditate în raport cu banca centrală de 26 de miliarde de lei în iulie, în creștere față de luna precedentă. Ratele interbancare de dobândă au scăzut ușor.

Debitorii au ajuns sau ar putea ajunge în curând în situația în care ar putea cere constatarea impreviziunii și să ceară ajustarea contractelor.

Banca Națională a României a menținut rata cheie la 7%, în linie cu estimările analiștilor. BNR se așteaptă la o creștere economică modestă în trimestrele 2 și 3, mai temperată decât s-a anticipat anterior. Perspectivele inflației sunt marcate de incertitudinile care vin din plafonarea adaosului comercial și măsurile fiscale ce se prefigurează.