Autori

Creditul neguvernamental a crescut cu 0,7% în mai față de aprilie, dinamică generată mai ales de deprecierea leului (ceea ce a mărit stocul de împrumuturi în valută exprimat în monedă națională). Dinamica anuală a continuat însă să scadă, inclusiv în termeni reali. Masa monetară a crescut pentru a patra lună la rând și chiar a accelerat la cel mai ridicat ritm din ultimul an, pe fondul creșterii depozitelor la termen.

Finanțările nou acordate de bănci continuă să scadă atât în termeni nominali cât mai ales în termeni reali, pe fondul creșterii dobânzilor. Creditarea populației este în recul puternic și soldul de împrumuturi este în stagnare față de anul trecut, deși inflația este de două cifre. Interesul firmelor pentru creditele în lei e în continuare scăzut, dar se răcește și cel pentru împrumuturi în euro, care a fost principalul motor al creditării în ultimele luni. În mod curios, firmele au devenit mai interesate de împrumuturile în dolari americani, deși acestea sunt aproape la fel de scumpe ca cele în lei.

Băncile vor fi obligate, potrivit noilor reglementări pregătite, să furnizeze soluții de refinanțare și restructurare clienților aflați în dificultate (cum ar fi amânările la plată, reducerea dobânzii sau a soldului, printre altele) indiferent dacă aceștia au credite ipotecare sau de consum, relevă datele analizate de Profit.ro.

Partidul Social Democrat a majorat estimarea de creștere economică la 4,2% în 2023, în programul de guvernare, față de estimarea publicată de Comisia de Prognoză de 2,8% și în contextul în care economia este în încetinire vizibilă. Documentul prevede atât un produs intern nominal brut mai mare, ceea ce ar permite un deficit bugetar mai mic, cât și un deflator sub cel estimat de Prongoză. Și estimarea de creștere economică pentru anul viitor este majorată substanțial.

Premierul desemnat vrea să aducă inflația la 8% până la finalul acestui an și propune în acest sens reducerea ”practicilor speculative”. ”Ținta” de inflație a lui Marcel Ciolacu este peste prognoza BNR. Totodată, liderul PSD susține, în discursul de premier desemnat, că are un program prin care vizează stoparea creșterilor de prețuri la alimentele de bază și ”reducerea practicilor speculative”. Dacă despre sectorul alimentar există noțiuni vagi în programul de guvernare care pe termen lung ar putea duce la creșterea ofertei, despre speculă și speculanți nu se vorbește nimic.

Piața titlurilor de stat românești se bucură de un interes major din partea investitorilor străini în ultima perioadă și anul acesta a fost unul remarcabil pentru Ministerul de Finanțe, care a vândut de peste 10 miliarde de lei pe lună, spune Laurențiu Mihăilescu, director pentru piețe financiare la ING Bank România. El se așteaptă ca piața să performeze în continuare, având în vedere că ofertele vor fi sub rambursări până la finele anului și inflația este așteptată să scadă.

Rata anuală a inflației a scăzut în mai la 10,6% de la 11,3% în aprilie, atât pe fondul unui efect de bază, cât și al domolirii creșterilor de prețuri.

Dobânzile plătite de bănci pentru depozitele în lei atrase de la clientelă s-au redus din nou în aprilie, pe fondul excesului de lichiditate din sectorul bancar. În același timp însă, băncile au scumpit din nou creditele ipotecare, mai ales pe cele noi. Costurile firmelor aferente împrumuturilor în lei au scăzut, dar au crescut cele cu creditele în valută. Cotațiile ROBOR la 3 luni au continuat să scadă în trimestrul al doilea din acest an, în timp ce IRCC cel mai probabil va rămâne neschimbat.

Excedentul de lichiditate al sistemului bancar în raport cu banca centrală a scăzut ușor în mai, dar rămâne la al doilea cel mai ridicat nivel istoric. Cotațiile ROBOR la 3 și 6 luni au continuat să scadă, în timp ce media la tranzacțiile interbancare a rămas înfiptă la nivelul dobânzii pentru facilitatea de depozit.

Ministerul Finanțelor a luat din piață 2,65 miliarde de lei la o licitație organizată joi, depășind din nou cu mult prospectul anunțat. Finanțele au luat din nou viteză la împrumuturi în ultima lună.