Dobânzile la depozitele la termen au scăzut din nou în luna mai, pe fondul excesului ridicat de lichiditate din sectorul bancar și al scăderii perspectivelor de inflație. De cealaltă parte, unele credite au continuat să se scumpească. Cu ”înghețarea” IRCC la circa 6% și scăderea ROBOR în ultimele luni, mai este loc de alte creșteri de dobânzi? Când ar putea veni scăderile.
Până la începutul anului viitor, românii cu credite cu dobânzi variabile în funcție de IRCC vor avea ratele practic neschimbate, în condițiile în care referința pentru creditele în lei rămâne în buza a 6%. În cazul ROBOR la 3 luni, indice de referință pentru creditele acordate înainte de primăvara lui 2019, am văzut o scădere mai abruptă, de la circa 8% la finele toamnei anului trecut, până la 6,5% în iulie.
Evoluția dobânzilor e determinată de excesul de lichiditate în sectorul bancar, care rămâne aproape de record, și de așteptările privind scăderea ratei inflației la un nivel de o singură cifră începând cu această vară.
Pe de altă parte, scăderea dobânzilor e limitată de nivelul ratei cheie a Băncii Naționale a României, aflat la 7% începând cu ianuarie, și de cel al facilităților permanente. Băncile nu au motive să reducă consistent sub 6% dobânzile interbancare, cât este rata facilității de depozit este la 6%. În sus, limita de dobândă este de 8% la creditul Lombard, dar băncile nu au nevoie de astfel de resurse câtă vreme sunt foarte mulți bani în piață.
Băncile au continuat să ajusteze remunerarea depozitelor la condițiile de piață. Dobânda medie la depozitele noi la termen în lei a scăzut din nou în mai la 6,01%, cu 3 puncte de bază sub nivelul din luna precedentă.
Dobânda la depozitele populației a scăzut pentru a cincea lună la rând până la 6,6%, cu circa jumătate de punct procentual sub nivelul maxim atins în decembrie, în timp ce dobânda la depozitele firmelor a rămas stabilă la 5,8%.
Dobânda medie la depozitele în sold pare să fi atins punctul de inflexiune în aprilie și în mai avem prima scădere a ratei, la 6,51%, din ultimele 20 de luni.
De notat că dobânzile la depozite rămân semnificativ sub rata curentă a inflației, de 10,6% în mai și 10,3% în iunie, dar și sub cea a inflației așteptate de BNR la 7,1% la finele anului.
Scumpiri mai mici la unele credite
Dobânda creditelor noi în lei a scăzut nesemnificativ, cu 1 punct de bază, la 9,78%. Important este că, pe medie, băncile nu au mai scumpit creditele, ba chiar le-au ieftinit în ultimele trei luni, față de vârful de 10,15% atins în februarie.
Pe de altă parte, pe componente, situația nu este unitară. Spre exemplu, în timp ce dobânda medie efectivă la creditele de consum a scăzut cu aproape 40 de puncte de bază la 13,24%, creditele ipotecare s-au scumpit din nou, cu 2 puncte de bază, al 8,44% - creștere mult mai lentă, care sugerează că scumpirile se apropie de vârf.
Desfăcută în două, în referință și marjă, dobânda la creditele ipotecare este în zona ofertelor curente din piață: IRCC, care este la aproape 6% (5,98%) și o marjă de circa 2,5 puncte procentuale.
Creditele în lei pentru firme s-au scumpit din nou în mai, la 9,3%, față de 9,14% în aprilie, revenind în apropierea nivelului din martie.
Diferența față de împrumuturile în euro a continuată însă să se îngusteze – dobânzile medii la euro cresc accelerat în ultima perioadă, pe fondul creșterii EURIBOR, și au sărit cu peste 30 de puncte de bază în mai la 5,85%. Dobânda medie la creditele în dolari, mai puțin populare, a rămas relativ neschimbată la 7,79% pe an.
Pentru creditele în lei în sold, dobânda medie a stagnat în mai la 9,38%. Creditele acordate populației pentru locuințe, cu scadența inițială peste 5 ani, aveau o dobândă de 8,26%, în scădere cu 2 puncte de bază față de aprilie. Stagnarea IRCC la nivelul de circa 6% și coborârea ROBOR la 3 luni în jurul a 6,5%, cum menționam mai sus, fac să nu mai existe surse imediate de creștere a dobânzilor la creditele ipotecare în derulare.
Dobânzile mari la lei au redus substanțial cererea eligibilă de credit, astfel că împrumuturile ipotecare pur noi au scăzut cu jumătate față de anul trecut.
În cazul creditelor pentru firme în derulare, dobânzile au scăzut cu 4 puncte de bază până la 9,39%, cu aproape 1 punct procentual sub nivelul maxim atins în noiembrie.
Marja netă de dobândă a băncilor se îmbunătățește, în contextul excesului de lichiditate. Marja pentru afacerile noi (calculată ca diferență între dobânda medie la credite și cea la depozite) a crescut cu 2 puncte de bază la 3,77% și a ajuns la un nivel dublu față de punctul de jos atins în septembrie anul trecut. Pe parcursul lui 2022, mai ales în contextul unui deficit de lichiditate înregistrat începând cu februarie și a unei inflații din ce în ce mai mari, băncile au crescut mai rapid dobânzile la depozite decât pe cele la credite. Situația s-a ajustat însă începând cu toamna anului trecut.
În cazul afacerilor în sold, marjele nete, la 2,87%, sunt mai mici decât cele din prima jumătatea a lui 2022, dar sunt de așteptat să crească pe măsura reînnoirii bilanțului.
Calculată la piață, ca diferență dintre dobânda la creditele noi și ROBOR, marja netă este de 3,17%, cel mai ridicat nivel de după toamna lui 2021.
Creșterea marjelor, câtă vreme nu este însoțită de o creștere semnificativă a creditelor neperformante și/sau de o creștere a provizioanelor, va menține sau chiar va ridica profitabilitatea foarte bună a sectorului bancar.
