Excedentul net de lichiditate al sistemului bancar în raport cu Banca Națională a României a scăzut ușor în iunie, pentru a doua lună consecutiv, dar se menține la un nivel foarte ridicat istoric.
Băncile au plasat în iunie 25,2 miliarde de lei în medie în fiecare zi la banca centrală, al facilitatea de depozit, față de 27,3 miliarde de lei în mai și 30,7 miliarde de lei în aprilie, când a fost atins și recordul nominal.
Sumele accesate prin facilitatea de credit au fost nesemnificative, la 5,1 milioane de lei, după ce în precedentele cinci luni nicio bancă nu a avut nevoie de bani de la Lombard.
BNR nu a mai organizat nicio licitație repo din toamna anului trecut și nu a mai drenat bani din piață prin operațiuni de atragere depozite de peste doi ani.
Potrivit BNR, excesul de lichiditate a fost generat de vânzările de valută ale Trezoreriei Statului – orice vânzare de valută către BNR generează emisiune de masă monetară în lei.
UniCredit Bank arată, în cel mai recent raport trimestrial, că excesul de lichiditate este generat de intrările mari de bani de afară în titlurile de stat românești, care au determinat BNR să cumpere valută din piață, ceea ce a generat un exces de lei în piață.
“Rămâne de văzut dacă BNR va injecta lichiditate în lei în continuare pentru a preveni aprecierea cursului”, arată UniCredit.
Pe fondul banilor mulți din piață, dobânzile au scăzut consistent în ultimele luni, mai ales în cazul ROBOR.
Rata ROBOR la 3 luni s-a dus de la un maxim de 8,11% atins în octombrie 2022 la 6,55% în iunie. Cotația, care este relevantă pentru creditele cu dobândă variabilă acordate companiilor, respectiv pentru cele acordate populației înainte de 2019, a intrat astfel în banda de 1 punct procentual din jurul dobânzii cheie de 7%, între cele două rate ale facilității de depozit și credit.
Rata medie la tranzacțiile interbancare (pe baza cărora se calculează indicele de referință pentru creditele acordate consumatorilor - IRCC) a rămas în jurul a 6% în ultimele cinci luni, cu variații de câteva puncte de bază. Aceste dobânzi, care reprezintă costul la care băncile se împrumută efectiv între ele, au ca limită de jos rata facilității de depozit de 6% - sub acest nivel este mai puțin păgubos pentru o bancă să plaseze banii în exces la BNR și nu la alte bănci din piață.
Astfel, dacă în lunile cu deficit de lichiditate dobânda Lombard (de 8% acum) era cea determinantă pentru piață, în ultimele luni rata la facilitatea de depozit a devenit relevantă. Chiar dacă BNR nu a scăzut încă rata cheie, ba chiar a majorat-o în ianuarie, în fapt politica monetară este într-o tendință de relaxare în ultima jumătate de an.
Această relaxare s-a transpus cel mai bine în scăderea dobânzilor la depozitele atrase de la clientelă, mai ales de la firme, dar și în reducerea dobânzilor curente la creditele legate de ROBOR.
Analiștii estimează că abia în 2024 BNR va tăia rata cheie, pe măsura ce inflația va scădea sub 7%, de la un nivel de 10,6% curent.
