Piața muncii a revenit între principalele preocupări ale Băncii Naționale a României, în condițiile în care salariile cresc cu două cifre. Banca centrală este preocupată mai ales de creșterea ”deosebit de alertă și în continuă accelerare” a costului unitar cu forța de muncă, mai ales în industrie. Pe fondul unei penurii de muncitori calificați, BNR vede în continuare presiuni de creștere a salariilor, însă se așteaptă ca acestea să fie temperate de răcirea creșterii economice.
Piața muncii a evoluat din nou peste așteptările băncii centrale în ultimele luni, potrivit minutei celei mai recente ședințe de politică monetară.
Efectivul salariaților din economie a crescut din nou într-un ritm accelerat în martie-aprilie, în timp ce rata șomajului a rămas stabilă la 5,5%, după o scădere în primul trimestru, iar rata locurilor de muncă vacante a crescut semnificativ. Totodată, firmele au căutat să angajeze mai mulți oameni în trimestrul al doilea din acest an, dar deficitul de forță de muncă și-a accentuat scăderea, mai ales pe seama evoluțiilor din industrie.
Salariul mediu net a crescut cu 15,7% în mai 2023 față de mai 2022 sau cu 4,6% în termeni reali, după ce în urmă cu câteva luni creșterea salariilor căzuse sub inflație. BNR notează că accelerarea salariului real se datorează mai ales scăderii inflației.
”Preocupantă a fost considerată mai cu seamă creșterea deosebit de alertă și în continuă accelerare a costului unitar cu forța de muncă - pe ansamblul economiei, dar mai ales în industrie”, arată minuta BNR.
Costul unitar cu forța de muncă este raportul dintre costul cu angajații pe ora lucrată, adică în principal salariile, și productivitatea acestora pe ora lucrată. În general, o creștere a salariilor peste productivitate este văzută ca o sursă de inflație – BNR chiar vorbea de o potențială spirală salarii-prețuri anul trecut, însă a renunțat la referiri în comunicatele recente.
”S-a apreciat că, în contextul dat, presiunile asupra salariilor și costurilor cu forța de muncă din mediul privat ar putea fi amplificate de decalajul în creștere dintre cererea și oferta de forță de muncă calificată, precum și de noile majorări acordate în sectorul public, în timp ce în sens opus sunt de așteptat să acționeze, cel puțin în anumite domenii, costurile mari ale firmelor, condițiile financiare înăsprite și slăbirea cererii pe plan intern și extern, precum și descreșterea relativ alertă a ratei inflației și perspectiva continuării scăderii acesteia”, arată BNR.
Banca centrală mai menționează și potențialele efecte ale retragerii măsurilor de sprijin guvernamental instituite după pandemia COVID și nevoia de tehnologizare la nivelul firmelor, precum și recursul în creștere la angajați extracomunitari.
În ceea ce privește economia, BNR remarcă înjumătățirea ratei de creștere a produsului intern brut în primul trimestru la 2,3%, o încetinire peste așteptări, de natură să indice o restrângere mai rapidă a excesului de cerere.
Din sectorul fiscal, BNR remarcă creșterile recente și potențiale ale salariilor bugetarilor, precum și execuția bugetară la cinci luni, care arată un deficit mai mare decât cel scontat de guvern.
Banca se așteaptă, totuși, ca inflația să mențină același traseu în scădere din raportul din mai, adică să se reducă la un nivel de o singură cifră în trimestrul al treilea și la 7,1% la finele anului (comparativ cu 10,3% în iunie).
BNR a menținut dobânda cheie la 7% pentru a patra ședință la rând, decizia fiind luată în unanimitate.
Ca evoluții favorabile, BNR remarcă scăderea randamentelor la titlurile de stat, precum și corectarea deficitului comercial și a celui de cont curent – evoluții venite mai ales pe seama scăderii cotațiilor mărfurilor la nivel internațional, așa numitul raport de schimb.
