Românii au crescut substanțial cheltuielile cu cumpărăturile în 2024, în condițiile în care veniturile au crescut cu două cifre și chiar cu o cincime în rândul bugetarilor. Turbulențele politice au afectat însă vânzările pe finele anului.
Vânzările cu amănuntul au crescut cu aproape 7,8% în România în decembrie 2024, comparativ cu decembrie 2023 și ar fi crescut chiar mai mult, dacă tumultul politic nu ar fi afectat moralul consumatorilor pe final de an.
Pe întreg anul trecut, vânzările au accelerat cu 8,6%, de la o creștere de 1,6% în 2023.
Vânzările de produse nealimentare au avut anul trecut cea mai mare creștere, de aproape 16% pe an în decembrie.
Doar Croația a mai înregistrat anul trecut o creștere a cifrei de afaceri în comerțul cu amănuntul de circa 8%, urmată de Serbia, cu circa 6%. În Croația s-a născut recentul boicot al supermarketurilor, care recent s-a extins în alte țări balcanice, printre care și Serbia.
În Cehia și Slovacia, comerțul a crescut cu circa 4,5%, în Polonia cu aproximativ 3% și în Ungaria cu doar 2%.
Cifrele sunt ajustate cu indicii de preț, adică deflatate, astfel încât să poată fi comparate în timp fără influența inflației.
„Piețele puternice ale forței de muncă, precum și câștigurile reale ale salariilor susțin un nivel ridicat al cheltuielilor. Pe de altă parte, o tendință relativ mare de a economisi a împiedicat într-o oarecare măsură creșterea consumului privat. Credem că sectorul de retail ar trebui să continue să se extindă în 2025, deși s-ar putea să-și piardă o parte din impulsul din ultimul an”, arată o analiză Erste.
Salariile românilor au crescut cu 13% în termeni nominali și cu 7,6% în termeni reali în noiembrie anul trecut, comparativ cu aceeași lună din 2023. Creșterile nominale au fost de la 15% la 19% în sectorul bugetar, în același interval.
Pensia medie a crescut, în trimestrul al treilea din 2024, cu 22% față de aceeași perioadă a lui 2023.
Creditul de consum a avut un an stelar în 2024, cu un avans al soldului de 18% și un flux de credit nou de 47 de miliarde de lei, cu 63% mai mare decât în 2023.
Erste anticipează însă o încetinire a vitezei retailului în acest an, la 4,5%, balanța riscurilor fiind înclinată spre o decelerare chiar mai semnificativă, „din cauza consolidării fiscale în curs și a incertitudinii politice persistente, cel puțin în prima jumătate a anului”.
Datele privind vânzările în scădere cu 1, 3% în decembrie față de noiembrie sunt primele concrete ce confirmă indiciile din indicatorii de încredere și sondaje care publicate anterior, și arată că „turbulențele politice au avut un impact semnificativ asupra economiei”.
Vlad Ioniță, analist la BCR, arată că sondajele PMI și ESI din ianuarie indică un pesimism persistent în economie. „Rezervele de economii ale gospodăriilor ar trebui să atenueze parțial efectele politicilor fiscale și de venit mai restrictive”.
