Ordonanța "trenuleț", contestată vehement atât de reprezentanții patronatelor, cât și de cei ai sindicatelor, a fost în schimb "super-așteptată" de către investitorii externi, explică Ștefan Nanu, directorul Trezoreriei Statului. Costurile de împrumut ale României au început să bată înapoi în ultimele săptămâni, după un vârf în care randamentele au sărit de 8%, însă încrederea investitorilor va fi menținută doar dacă statul se va ține de reducerea deficitului, spune Nanu la Maratonul Stabilitatea Economică organizat de Profit.ro TV. Guvernul are nevoie în continuare de multe împrumuturi și vrea să reducă din dependența de împrumuturile externe.
Evenimentul a fost organizat cu sprijinul Confederației Patronale Concordia
VIDEO POATE FI VĂZUT AICI
"Problema deficitelor gemene și problema deficitului bugetar este o vulnerabilitate a României și a fost subliniată în mod repetat de agențiile de rating. Și, bineînțeles, că în discuțiile cu investitorii, tot timpul ridică această problemă", spune Ștefan Nanu, directorul general al Direcției Generale de Trezorerie și Datorie Publică, omul care administrează împrumuturile României.
Deficitul bugetar a ajuns anul trecut la 8,6% din produsul intern brut, mult peste ținta inițială de 5%. Deteriorarea poziției fiscale, împreună cu cea a stabilității politice, a atras scăderea perspectivei de rating de la stabilă la negativă de către Fitch și Standard&Poor’s, ceea ce a atras temeri că ar putea urma o scădere a ratingului suveran, în condițiile în care sub poziția actuală se află categoria "junk" – nerecomandată investițiilor.
Nanu spune că discuțiile cu Comisia Europeană, concretizate în planul de ajustare fiscală, permit României să reducă treptat deficitul pe termen mediu, dar și să mențină investițiile publice și creșterea economică.
"Trebuie să ne ținem de acest plan de ajustare fiscală. E unul care e sustenabil, poate fi implementat, nu e unul extrem de agresiv, deci trebuie să livrăm consecvență pe termen mediu în această ajustare", spune Nanu.
El explică că au fost luați primii pași care dovedesc atașamentul la acest plan, așteptat de agențiile de rating și de investitori.
"Investitorii au încredere și cred că evoluțiile care s-au întâmplat în piețe după adoptarea bugetului de stat și, bineînțeles, după adoptarea Ordonanței de la sfârșitul anului trecut au fost vizibile. Deci randamentele titlurilor de stat au scăzut și spread-urile României au scăzut semnificativ. Pe piața internă, față de maximul înregistrat la jumătatea lunii ianuarie, când am avut și decizia S&P de scădere a perspectivei de rating la negativ, randamentele au scăzut cu 40-60 de puncte de bază în funcție de maturitatea de pe curba randamentelor", explică Nanu.
Randamentele la titlurile pe 10 ani au crescut de la sub 7% la jumătatea lunii noiembrie, la un vârf de 7,5% la începutul lunii decembrie, chiar înainte ca alegerile prezidențiale să fie anulate de Curtea Constituțională. Situația s-a calmat doar temporar, randamentele urcând până la puțin peste 8% în 20 ianuarie. De atunci au scăzut însă treptat, la 7,4% la începutul acestei săptămâni. Scăderea recentă a randamentelor s-a înscris în mare măsură unui fenomen regional, după cum se poate vedea din graficul de mai jos, însă a fost ceva mai accelerată în România.
Ordonanța despre care vorbește Nanu este celebra deja – sau infama – "Ordonanță-trenuleț", act care modifică multe alte acte în vigoare, inclusiv prevederi din Codul fiscal. Modificările fiscale sunt cele care au afectat investitorii români, prin eliminarea neanunțată a unor facilități – a unor cote reduse de impozitare – în domenii precum IT, construcții, industria alimentară, ceea ce a majorat peste noapte costurile de funcționare ale firmelor. Totodată, a fost crescut și impozitul pe dividende și a fost reintrodusă taxa pe stâlp.
Un vagon din acest trenuleț legislativ a dus însă și la amânarea creșterii salariilor bugetarilor și a indexării pensiilor, promise înainte de alegeri și chiar și după alegeri, înainte de formarea noului guvern PSD-PNL-UDMR. Aceste cheltuieli bugetare ar fi avut un impact de 1,5 puncte procentuale asupra deficitului, în timp ce veniturile din majorarea taxelor ar urma să aducă doar 0,35 pp, estimează Erste. Tocmai ca urmare a acestui impact a fost apreciată Ordonanța mai ales de finanțatorii României, chiar dacă în țară a născut mari nemulțumiri în rândul patronatelor și a sindicatelor.
"Ordonanța trenuleț a fost așteptată, super așteptată de toate mediile financiare", spune Nanu. "În zona fiscală, e normal ca toată lumea să vrea predictibilitate și transparență. Acestea sunt lucrurile care se întâmplă într-un context normal, care are o anumită certitudine. Ce s-a întâmplat la sfârșitul anului trecut a fost cu totul intempestiv și neașteptat", explică el.
Deficitul bugetar ar trebui să scadă la 7% din PIB în acest an, potrivit legii bugetului de stat. Erste estimează că mai e nevoie de măsuri echivalente cu 0,8-1% din PIB pentru a atinge ținta și că acestea, fiind nepopulare, ar urma cel mai probabil să fie luate după alegerile prezidențiale din luna mai. Poziția guvernului este că bugetul e fundamentat și că ținta poate fi atinsă cu actualele proiecții.
"Avem un buget, ce e important e că, atât timp cât e nevoie de măsuri să te ții într-un anumit plan, să le ai în vedere. Acum, paleta de măsuri este mare și să vedem care vor fi, dacă vor fi...", spune Nanu. "Conștientizarea potențialelor efecte negative a devenit mult mai mare la toate nivelurile politice, pentru că nu cred că-și dorește nimeni să avem un pericol din perspectiva pierderii gradului investițional, nu cred că-și dorește nimeni ca investitorii să nu mai aibă încredere... Până acum, în cele câteva puține luni pe care le-a avut guvernul, a luat măsurile care să aducă o stabilitate și să mențină și să ofere premisele implementării acestui plan", adaugă el.
Directorul Trezoreriei mai spune că relația cu UE este una cheie pentru menținerea ratingului de țară.
"E foarte important, pentru că plusurile României din perspectiva ratingului au fost mereu accesul la fondurile Uniunii Europene, multe dintre ele granturi, dar multe dintre ele legate de investiții critice, care sunt la rândul lor corelate cu menținerea unei creșteri economice, care la rândul ei a fost un plus pentru România în ultimii ani. Lucrurile acestea, combinate cu ajustarea deficitului bugetar, ar trebui să ducă și la diminuarea deficitului de cont curent, pentru că ele sunt legate, și astfel s-ar diminua vulnerabilitățile", spune șeful Trezoreriei.
Statul are nevoie de mulți bani de împrumut. Se uită mai mult la populație
Necesarul de finanțare este estimat de bănci la 230-231 de miliarde de lei în acest an și rămâne unul ridicat, la peste 12% din PIB, chiar dacă în ușoară scădere față de 2024, când a fost de 250 de miliarde de lei. Statul s-a bazat mult pe emisiunile pe piețele externe, ceea ce a făcut ca datoria publică să fie externă în proporție de jumătate, iar tot jumătate să fie în valută.
ING estimează că statul ar putea emite datorie externă de 13 miliarde de euro în acest an, dar că s-ar putea întinde până la 15 miliarde de euro, după ce anul trecut al luat 18 miliarde de euro. La începutul lunii ianuarie, după adoptarea bugetului, Finanțele au luat deja 2,8 miliarde de euro de pe piețele internaționale, la dobânzi mari însă. De altfel, România plătește cel mai mare spread (diferență) de dobânda comparativ cu cea a Germaniei din regiune.
„Dorința noastră este să limităm emisiunile de euroobligațiuni, pentru că problema noastră a fost că am emis foarte mult pe piețele externe, și să găsim și alte instrumente”, spune Nanu.
El arată spre programele Fidelis și Tezaur, de emisiuni de titluri către populație, la dobânzi mai bune decât cele plătite de bănci, care au „un succes mare și devin foarte populare”.
„De la începutul anului am vândut 7,5 miliarde de lei în cele două programe - Fidelis și Tezaur. Am crescut, pe baza solicitărilor, frecvența în programul Fidelis, cred că va fi și acolo foarte de succes. Avem în vedere lărgirea canalului de distribuție pe programul Tezaur și cu o facilitate online prin utilizarea cardului de debit, care cred că va fi foarte utilă pentru diaspora și românii din țară. Ne gândim și la alte structuri”, spune Nanu.
În sectorul bancar se menține un exces de lichiditate, iar depozitele clientelei la bănci au crescut anul trecut cu 10,5%.
