Banca Națională a României a revizuit de la 3,5% la 3,8% prognoza privind rata inflației la finele acestui an, pe fondul unor scumpiri neanticipate ale unor componente din coșul de consum și a unei evoluții mai nefavorabile a inflației de bază. Guvernatorul Mugur Isărescu spune că România nu mai are cea mai mare inflație din UE, dar dobânzile au rămas ridicate ca urmare a situației politice interne și a deficitelor gemene. Pe de altă parte, economia intră într-o perioadă de deficit de cerere, ca urmare a măsurilor fiscale recente, ceea ce ar trebui să ajute inflația.
România a încheiat anul trecut cu o inflație de 5,1%, față de o prognoză a BNR de 4,9%. Inflația ar urma să scadă pe parcursul primului trimestru din acest an, apoi să urce în trimestrul al doilea la peste 5%, după care să scadă treptat până la 3,8% în decembrie. La finele lui 2026 BNR vede inflația la 3,1%.
Sunt efecte de bază generate de șocurile din trecut – majorările impozitelor indirecte din ianuarie 2024, reduceri de prețuiri ale gazelor naturale și alimentelor neprocesat în trimestrul al doilea din 2024, explică Isărescu,
„După ce trec aceste efecte de bază, inflația rămâne în jurul a 5% și se duce în jos după jumătatea anului”, adaugă guvernatorul.
Revizuirea în sus a prognozei de inflație de la 3,5% este cauzată de scumpirile mai mari la produsele din tutun, a celor cu prețuri administrate și a prețurilor combustibililor, dar și a unei evoluții mai nefavorabile decât se preconiza a inflației de bază, indicator la care banca centrală se uită mai atent.
Inflația de bază, din care sunt excluse evoluțiile prețurilor volatile, administrate, combustibilii și tutunul, a fost de 5,6% la finele anului trecut, față de o prognoză de 5,1%, și ar urma să coboare, pe o traiectorie mai înaltă, la 3,7% la finele acestui an, față de 3,5% în prognoza anterioară, după care să meargă la 2,9%.
Guvernatorul Isărescu subliniază că peisajul cererii interne s-a schimbat și că de la o perioadă de un amplu excedent de cerere, trecem la una de deficit de cerere.
„Anul precedent avem o creștere, cât a fost, mică, bazată mai mult pe consum și consumul, față de potențialul economic, a fost mult mai mare”, spune Isărescu.
Cererea mare a fost peste potențialul producției interne și a fost acoperită din importuri, ceea ce a dus la deteriorarea suplimentară a deficitului comercial și a celui de cont curent, care anul trecut a depășit 8% din PIB.
„Am fost generoși și am creat creștere economică și locuri de muncă în alte țări, în țările vecine”, spune Isărescu.
„După mai mulți ani în care am avut excedent de cerere, cu măsurile luate de actuala coaliție, ordonanța de la finele anului trecut, bugetul pe 2025, țara intră într-un deficit de cerere. Să vedem cum funcționează, important este ca în combinație cu politica fiscală, politica monetară, această nouă situație să nu ducă spre recesiune. Dacă creșterea economică se va baza în principal pe investiții și pe absorbție de bani comunitari, credem că acest lucru poate fi evitat, să avem inflație în scădere și creștere economică, nu mare, dar oricum creștere economică”, spune guvernatorul.
Isărescu subliniază că la noi coborârea inflației a fost mai lentă în 2024 decât în țările vecine, chiar dacă la început de 2025 inflația a urcat peste nivelul din România în Polonia și Ungaria.
„Coborârea la noi a fost mult mai lentă. Acest lucru s-a întâmplat în 2024, an electoral, cu mai multe probleme, pe care nu le mai prezint acum”.
„Faptul că avem o politică mai ridicată e legat de tensiunile politice interne și acum, în mod corect, considerăm că stabilitatea financiară, cu stabilitatea cursului de schimb, este importantă, aș spune chiar foarte importantă. Din această cauză și prudența noastră, care aș spune că nu este exagerată, o reducere a ratei de dobândă de politică monetară ar putea să sune în urechile piețelor, având în vedere dimensiunea deficitelor, ca o invitație la depreciere, ceea ce acum nu este cazul să se întâmple”, adaugă guvernatorul.
Isărescu adaugă că piața muncii se detensionează și se observă o reducere a presiunilor de creștere a salariilor în industrie, care în ultimii ani s-au majorat consistent peste productivitate, ceea ce a afectat competitivitatea economică a României.
