Autori

Proiectul Guvernului cu noile reguli de insolvență, obținut și prezentat recent de Profit.ro, aduce, în general, condiții mai aspre pentru firmele care recurg la această procedură, dar deschide pentru companiile de stat cu datorii la buget posibilitatea ștergerii restanțelor în proporție destul de mare, de până la 50%. Printre firmele în insolvență și cu datorii la bugetul statului sunt și companii precum ELCEN și RADET, dar și foarte multe societăți importante controlate de stat cu datorii considerabile la buget, care însă nu au intrat, încă, în insolvență. “Pare făcut cu dedicație pentru firmele de stat.”

Guvernul a finalizat documentul prin care va schimba regulile de insolvență pentru firme, cu modificări ample, pornind de la impunerea unui prag maxim de 50% al creanțelor bugetare în total creanțe la data deschiderii procedurii, dacă cererea este formulată chiar de debitor, și condiții impuse practicienilor până la antrenarea răspunderii patrimoniale și intrarea în faliment. INTEGRAL documentele obținute de Profit.ro.

Un furnizor care încasează avans trebuie să emită factură pentru acesta, până în cea de-a 15-a zi a lunii următoare, întrucât în caz contrar, la o eventuală restituire a sumei, nu va putea storna TVA. În plus, dacă firma furnizoare nu emite factură pentru avansul încasat, operațiunea contravine legislației în domeniul TVA, iar clientul nu-și poate deduce TVA, afirmă, într-un document, specialiștii Ministerului Finanțelor, referitor la modalitatea în care furnizorul poate să storneze din evidențele contabile TVA colectată aferentă avansului încasat, dar ulterior restituit, în condițiile în care nu a emis factură de avans.

Fiscul pregătește pentru acest an o serie de măsuri de creștere a încasărilor la buget, care vor fi aplicate în relația cu firmele. Profit.ro a anunțat recent că ministrul Finanțelor i-a cerut șefului ANAF, într-o scrisoare, să se angajeze „ferm” că va colecta în ultimele luni ale anului venituri suplimentare de 2,4 miliarde de lei, bani de care Finanțele au nevoie pentru a respecta ținta de deficit bugetar.

Inspecția fiscală este definită în Codul de procedură fiscală, iar această definiție este preluată și de ghidul online pus la dispoziție pe site-ul ANAF ca fiind o activitate care implică, printre altele, verificarea legalității și conformității declarațiilor fiscale, a corectitudinii și exactității îndeplinirii obligațiilor fiscale ale contribuabilului/plătitorului, precum și respectarea prevederilor fiscale cât și contabile. Din punct de vedere practic, inspecția fiscală se finalizează, de cele mai multe ori, cu stabilirea de diferențe de obligații fiscale principale.

Hotărârea prin care Guvernul extinde Legea prevenirii, pentru a include temporar în lista neregulilor în cazul cărora nu sunt aplicate imediat amenzi și nerespectarea de către firme a obligației de a avea imprimante fiscale sau case de marcat cu jurnal electronic, a intrat în vigoare, fiind publicată luni seara în Monitorul Oficial. Astfel, firmele care nu s-au încadrat în termen nu vor mai fi amendate direct, ci vor primi un plan de remediere cu un nou termen de conformare. Amenda în acest caz, de care acum firmele scapă la prima abatere, ajunge până la 10.000 de lei, dar atrage și suspendarea activității respectivului punct de vânzare până la dotarea cu aparatele fiscale.

Ministerul Finanțelor va ieși săptămâna aceasta cu o nouă emisiune de titluri de stat exclusiv pentru populație, parte a unui program prin care vrea să atragă anul acesta circa 4 miliarde de lei din această sursă, la dobânzi preferențiale, mai ridicate decât cele pe care le plătește băncilor.

Persoanele concediate de companiile din sectorul suin, în principal fermele de porci, ca urmare a efectelor pestei porcine vor putea primi, la cerere, un ajutor de 500 de lei lunar, prevede un proiect de ordonanță al Ministerului Muncii, obținut de Profit.ro. Suma de 500 de lei va fi acordată unei persoane pentru o perioadă de cel mult 6 luni. Pentru această sumă nu vor fi plătite impozit și contribuții sociale.

Vicepremierul Viorel Ștefan a prezentat România, la o conferință cu investitori străini și români, ca fiind o destinație pentru investiții stabilă și încă subevaluată. Ministrul a punctat mai multe aspecte, cum ar fi creșterea economică solidă, îndatorarea scăzută a țării și planurile de investiții ale Guvernului, dar nu a menționat faptul că Guvernul a sacrificat în ultimii ani investițiile pentru alte cheltuieli, cum sunt salariile din sectorul public și pensiile, în timp ce deficitul bugetar se situează aproape de maximul permis în UE, de 3%, iar dobânzile cerute de investitori, în mare parte străini, când împrumută statul român sunt cele mai mari din regiune.

Fondul Monetar Internațional (FMI) se află în proces de revizuire a estimărilor privind creșterea economică a României în acest an și, bazat pe evoluțiile din ultimele luni, va revizui prognoza de creștere economică „către zona de 4-4,5%”, de la 5,1% în prezent, a anunțat reprezentantul rezident al FMI pentru România, Alejandro Hajdenberg. Guvernul și-a construit bugetul pe o estimare de creștere economică de 5,5%, inclusiv la recenta rectificare bugetară, iar o rată mai redusă de creștere înseamnă venituri mai puține la buget și o probabilitate mai ridicată ca ținta de deficit bugetar să fie depășită.