Proiectul Guvernului cu noile reguli de insolvență, obținut și prezentat recent de Profit.ro, aduce, în general, condiții mai aspre pentru firmele care recurg la această procedură, dar deschide pentru companiile de stat cu datorii la buget posibilitatea ștergerii restanțelor în proporție destul de mare, de până la 50%. Articolul care prevede ștergerea a până la 50% din creanțele bugetare negarantate “pare făcut cu dedicație pentru firmele de stat”, spune pentru Profit.ro Dana Volosevici, Managing Partner al casei de avocatură VP&Partners. Printre firmele în insolvență și cu datorii la bugetul statului sunt și companii precum ELCEN și RADET, dar și foarte multe societăți importante controlate de stat cu datorii considerabile la buget, care însă nu au intrat, încă, în insolvență.
Potrivit noilor reguli pregătite pentru insolvență, statul încearcă maximizarea gradului de recuperare de la firmele în insolvență a creanțelor bugetare indiferent de modalitatea de stingere a acestora, fiind acordată prevalență procedurii falimentului față de cea a reorganizării judiciare, și se va promova ca acționar inclusiv în societăți unde nu are astăzi această calitate. Schimbările vor avea un impact major asupra firmelor care și-au declarat intenția de reorganizare, permițând, și chiar impunând în unele cazuri, deschiderea falimentului cu mai multă ușurință.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
În timp ce principalele modificări reprezintă o înăsprire a actualei legislații, una dintre schimbări face notă discordantă, afirmă avocatul contactat de Profit.ro.
“Modificarea articolului 133, în care administratorul judiciar poate prevedea în cuprinsul planului de reorganizare posibilitatea reducerii creanțelor bugetare negarantate cu până la 50% din valoare, cred că este dedicată firmelor de stat, deoarece între condiții sunt și cele două prevăzute la sfârșit, ca societatea debitoare să desfășoare o activitate de interes public sau să desfășoare o activitate strategică într-o anumită ramură economică. Modificările din această ordonanță de urgență, în majoritatea lor covârșitoare, sunt pentru a da statului posibilitatea să-și încaseze creanțele bugetare mai rapid și câteodată chiar un pic abuziv, iar articolul acesta (133, n.r.) este exact pe dos. Este un articol care permite administratorului judiciar să reducă foarte mult creanțele bugetare, 50% este o sumă imensă dacă ne raportăm la debitele societăților de stat. Acesta pare un articol făcut cu dedicație pentru firmele de stat”, a spus Dana Volosevici.
CITEȘTE ȘI Teodorovici: Săptămâna viitoare - OUG privind reducerea TVA de la 9 la 5% la serviciile din turismCe modificări pregătește Guvernul pentru articolul 133
Printre schimbările pregătite de Guvern se numără și aceea că administratorul judiciar poate prevedea în cuprinsul planului de reorganizare posibilitatea reducerii creanțelor bugetare negarantate până la maximum 50% din valoare, situație în care acesta va fundamenta, în cuprinsul planului, stabilirea procentului de reducere a acestor creanțe, pe baza următoarelor criterii:
a) să rezulte faptul că aceasta măsură reprezintă modalitatea optimă de recuperare a creanței bugetare negarantate, față de situația intrării debitorului infaliment;
b) să rezulte faptul că debitoarea deține un fond de comerț care sa ii permită continuarea activității;
c) să rezulte faptul că aceasta este singura măsură care poate conduce la viabilizarea societății debitoare;
d) să rezulte un nivel de cel puțin 50% al obligațiilor fiscale curente datorate pe perioada executării planului de reorganizare, față de nivelul mediu anual al acestora înaintea intrării îninsolvență;
e) societatea debitoare trebuie să desfășoare o activitate de interespublic;
f) societatea debitoare trebuie să desfășoare o activitate strategică într-o anumită ramură economică.
Dacă administratorul judiciar propune măsura reducerii creanțelor bugetare negarantate, creditorul bugetar aprobă un astfel de plan în situația în care sunt îndeplinite cel puțin 3 criterii, dintre care, în mod obligatoriu, cele menționate la lit. a) și b).
“Pentru a beneficia de această ștergere de datorii, trebuie să îndeplinească trei criterii din șapte. Primele două sunt obligatorii, și anume că aceasta este modalitatea optimă de recuperare a creanței bugetare, condiție care poate fi îndeplinită simplu, din condei, iar a doua este că debitoarea deține un fond de comerț. Întotdeauna societățile de stat dețin un fond de comerț. Au tot ce le trebuie ca să funcționeze, problema lor este că nu sunt eficiente, nu că nu ar avea fondul de comerț. Al treilea criteriu va veni foarte ușor, că desfășoară o activitate strategică într-o ramură economică. Multe companii de stat se încadrează la activitate strategică într-o anumită ramură economică sau la activitate de interes public. Cu foarte mare ușurință, pe acest articol, pot fi reduse creanțele bugetare cu 50%”, explică Dana Volosevici.
Companiile de stat și insolvența
Deși oficiali ai statului au acuzat în mod repetat că procedura insolvenței este folosită de multe firme pentru a nu-și plăti datoriile către stat, printre acestea se numără și companii importante de stat.
CITEȘTE ȘI Letonia, Portugalia, România și Bulgaria, singurele țări din Uniunea Europeană unde a scăzut numărul angajaților în trimestrul 2În nota de fundamentare a proiectului de schimbare a legislației insolvenței, Ministerul Finanțelor a argumentat că arieratele totale ale firmelor au ajuns la 1 iulie 2018 să fie cu 10% mai mai mari față de anul 2015, respectiv 98,3 miliarde lei față de 89,46 miliarde lei.
Arieratele recuperabile au scăzut cu 27%, la 14,5 miliarde lei în intervalul menționat.
Arieratele firmelor sub incidența legislației privind insolvența (incluse în categoria arieratelor nerecuperabile) au urcat cu peste 9%, la 63,24 miliarde de lei la 31 iulie 2018. La această dată, 18.620 de contribuabili erau protejați de legislația insolvenței.
CITEȘTE ȘI Case de marcat - Legea prevenirii este aplicată și firmelor fără case de marcat cu jurnal electronic după 1 septembrie. Hotărârea Guvernului a fost publicată în Monitorul OficialMinistrul Finanțelor lucrează și la amnistie fiscală
De altfel, ministrul Finanțelor, Eugen Teodorovici, a afirmat în mai multe rânduri că Guvernul caută soluții, precum o amnistie fiscală, pentru ca firme, inclusiv marile companii de stat, cu datorii acumulate să fie sprijinite în a primi o nouă șansă, o decizie urmând să fie luată și după informarea Comisiei Europene.
El a spus că multe firme de stat au datorii istorice la stat.
”Statul a creat și probleme în unele situații. (...) Avem multe firme de stat cu datorii la stat. Datoriile sunt făcute de stat la stat, după Revoluție încoace. Cu oameni reprezentanți ai statului în consilii de administrație și AGA. Întrebare este cum oamenii ăia au avut contract de delegare de la miniștri lor și au girat, de foarte multe ori, creșteri de tarife, datorii peste măsură, bonusuri acordate la final de an (...)”, a spus Teodorovici la finele lunii iulie.
Ministrul a subliniat că unele companii de stat sunt ancorate în datorii istorice, fără a le putea plăti, iar o parte din economie este blocată din această cauză. Totodată, România poate obține un acord de la Comisia Europeană (CE) pentru a putea șterge datoriile nerecuperabile.
Amnistia fiscală nu ar urma, însă, să se aplice și companiilor aflate în insolvență, a spus ministrul la momentul respectiv.