ULTIMA ORĂ DOCUMENT FINAL Noile reguli de insolvență

Guvernul a finalizat documentul prin care va schimba regulile de insolvență pentru firme, cu modificări ample, pornind de la impunerea unui prag maxim de 50% al creanțelor bugetare în total creanțe la data deschiderii procedurii, dacă cererea este formulată chiar de debitor, și condiții impuse practicienilor până la antrenarea răspunderii patrimoniale și intrarea în faliment. Mai jos documentele integrale obținute de Profit.ro.

Înainte de a fi prezentată aici, informația a fost anunțată pe Profit Insider

Printre modificările importante introduse de documentul obținut de Profit.ro:

• Se propune impunerea unui prag maxim de 50% al creanțelor bugetare în total creanțe la data deschiderii procedurii dacă cererea este formulată chiar de debitor, fiind astfel urmărită întărirea regulilor referitoare la intrarea în insolvență, respectiv prevenirea intrării în procedură doar pentru a evita plata obligațiilor bugetare.
• Se propune ca în situația în care cererea de deschidere a procedurii a fost formulată de debitor, desemnarea se va face aleatoriu, dintre practicienii în insolvență înscriși în Tabloul Uniunii Naționale a Practicienilor în Insolvență din România, care și-au depus ofertă la dosar. Propunerea urmărește evitarea oricărei implicări a debitorului în ceea ce privește desemnarea administratorului/lichidatorului judiciar care îi va administra procedura, fie și în mod provizoriu, până la confirmarea de către creditori, precum și evitarea, administrării fie și provizorie a societatii, de către un practician ales de membrii organelor de conducere ale societății care, prin măsurile lor anterioare deschiderii procedurii, au determinat starea de insolvență a acesteia.

CITEȘTE ȘI Fiscul atrage persoane fizice și juridice spre SPV

• Se propune modificarea alin.(1) și (7) ale art.169, în sensul ca administratorul/lichidatorul să promoveze acțiunea în antrenarea răspunderii patrimoniale, precum și reducerea de la 50% la 0% a valorii  creanțelor înscrise la masa credală pentru care poate un creditor poate introduce acțiunea de atragere a răspunderii. De asemenea, se reglementează posibilitatea formulării căii de atac de către creditorul care deține mai mult de 0% din valoarea creanțelor înscrise la masa credală împotriva hotărârii de respingere a acțiunii de atragere a răspunderii.
• Dacă debitorul nu se conformează planului sau desfășurarea activității sale aduce pierderi sau se acumulează noi datorii către creditorii din cadrul procedurii, oricare dintre creditori sau administratorul judiciar pot solicita oricând judecătorului-sindic să dispună intrarea în faliment a debitorului. Cererea va trebui judecată de urgență și cu precădere, în maximum 30 de zile de la înregistrarea acesteia la dosarul cauzei. Astăzi, legea prevede judecarea cererii de urgență și cu precădere, dar fără să existe un termen maxim. Argumentul Guvernului este că, în practică, cererile de intrare în faliment trenează nejustificat, fiind acumulate în timp noi datorii în contul firmei insolvente.
• Titularul unei creanțe curente, certă, lichidă și exigibilă mai veche de 60 de zile și un cuantum peste valoarea-prag, poate solicita, oricând în timpul planului de reorganizare sau după îndeplinirea obligațiilor de plată asumate în plan, trecerea la faliment, iar cererea sa va fi judecată, de urgență și cu precădere tot în maximum 30 de zile de la înregistrarea acesteia la dosarul cauzei. 
• Dacă cererea este introdusă de creditorul bugetar care deține cel puțin două treimi din masa credală, judecătorul – sindic constată falimentul debitorului în termen de 10 zile de la depunerea cererii, cu excepția situației în care creanța nu este datorată, este achitată sau debitoarea încheie o convenție de plată cu acest creditor
• Va fi completată Legea privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență și cu prevederi legate de urmărire a operațiunilor de gestionare a patrimoniului debitorului. Astfel, este important ca administratorul judiciar să verifice dacă aceste operațiuni au fost derulate conform avizului prealabil acordat, să verifice dacă nu s-au derulat și alte operațiuni patrimoniale bară avizul său și să dispună măsurile corespunzătoare. Doar în acest fel, supravegherea exercitată poate avea efectele urmărire, acelea de protejare a patrimoniului și de apărare a intereselor creditorilor.

CITEȘTE ȘI Statul își dă singur țeapă - Companiile de stat au datorii de peste 14 miliarde la buget, dar Fiscul poate executa silit pentru a recupera doar 3% din sumă

• Guvernul vrea să instituie o interdicție în ceea ce privește soțul creditorului care are în cadrul procedurii insolvenței și calitatea de administrator special, deoarece acesta este persoana responsabilă cu conducerea activității debitoarei în perioada în care aceasta nu are dreptul de administrare ridicat. Propunerea are ca scop evitarea situațiilor în care aceeași persoană propune măsuri care vizează activitatea debitoarei, iar ulterior decide și adoptarea lor prin votul exprimat în cadrul Adunării, măsuri ce pot veni în contradicție cu interesul comun al celorlalți creditori, viciindu-se astfel procedura în favoarea unui creditor.
• De asemenea, Executivul va introduce și o prevedere privind incompatibilitatea între calitatea de membru al Comitetului creditorilor și calitatea creditorului de administrator special sau de afiliat cu debitorul insolvent. Se are astfel în vedere evitarea acelor situații în care debitoarea decide, prin intermediul creditorilor  afiliați, cu privire la principalele  măsuri ce îi vizează activitatea desfășurată  în cadrul  procedurii. Având  în vedere  că o astfel  de procedură situează creditorii și debitorul pe poziții antagonice, este important ca măsurile să nu fie luate de aceleași persoane care le și propun, în practică fiind întâlnite astfel de situații, în care organul colectiv al creditorilor este format din persoane aflate în relații de afiliere cu debitorul și care urmăresc exclusiv interesele acestuia.
• O altă modificare adaugă o prevedere referitoare la posibilitatea sancționării practicianului în insolvență și obligării la plata unor cheltuieli în cazul în care, în calitatea sa de reprezentant legal a1 debitorului pe perioada desfășurării procedurii insolvenței nu-și îndeplinește corespunzător atribuțiile.

CITEȘTE ȘI Decizie avizată: Avocații vor putea preda și deține funcții în orice domeniu al învățământului superior, nu doar în domeniul juridic

• Proiectul Guvernului propune și completarea art.59, alin.(1) în sensul ca raportul să cuprindă și informații referitoare la conduita debitorului în raport cu organul fiscal central sau local, cu indicarea aspectelor relevante ce rezultă din actele de control încheiate de organele abilitate (inclusiv cele referitoare la autorizări necesare în vederea derulării activității de bază a debitorului). Astfel, administratorul judiciar este cel care are acces direct și imediat la toate informațiile privind evoluția anterioară intrării în insolvență, a obligațiilor către creditorii bugetari, precum și a celor privind mișcările patrimoniale realizate de persoanele care reprezintă legal debitorul sau care a asigurat conducerea efectivă. Aceste informații cuprinse în raport pot fi valorificate atât în procedura de atragere a răspunderii prevăzute la art.169, cât și în procedura fiscală de atragere a răspunderii, cu condiția ca acestea să fie cunoscute și creditorilor.
• Proiectul aduce modificări și pentru instituirea unui regim de incompatibilități în ceea ce privește desemnarea, de către administratorul judiciar, a persoanelor de specialitate, în sensul că nu pot fi desemnate în această calitate persoane aflate în relații de colaborare cu administratorul/lichidatorul judiciar, cu debitorul în insolvență sau cu vreunul dintre creditori. Măsura are în vedere evitarea vicierii procedurii insolvenței.
• O altă schimbare vizează stabilirea sancțiunii de respingere a cererii de deschidere a procedurii și în situația în care nu este notificat organul fiscal cu privire la deschiderea procedurii. Astfel, intenția de declanșare a procedurii de insolvență conferă Fiscului un timp suplimentar de analiză, inclusiv de declanșare a inspecției fiscale, de emitere a deciziei de impunere și, ulterior de emitere a deciziei de calcul accesorii sau chiar promovarea opoziției față de o eventuală deschidere de procedură cu rea- credință și, ca atare, se impune instituirea unei astfel de sancțiuni.
• Guvernul va modifica legislația pentru a institui un termen de 10 zile de analiză, de către administratorul judiciar, a cererilor de plată pentru creanțele născute ulterior datei de deschidere a procedurii de insolvență și instituirea unei sancțiuni în cazul nerespectării acestui termen, respectiv acordarea dreptului creditorului care a formulat cererea de plată de a solicita deschiderea procedurii falimentului. Măsura vizează să evite situațiile de tergiversare a procedurii insolvenței.

CITEȘTE ȘI De ce falimentează restaurantele din România: „Cei mai ascultați consultanți din HoReCa sunt soțiile patronilor și cele mai multe meniuri sunt făcute după preferințele culinare ale copilului patronului”

• Pentru a evita utilizarea ineficientă a resurselor umane și materiale ale ANAF în acțiuni fără niciun rezultat în veniturile bugetare, Executivul intenționează ca, și în cazul contribuabililor intrați în insolvență, inspecția fiscală să fie efectuată doar atunci când există un risc fiscal de nedeclarare a obligațiilor fiscale pe trecut semnificativ și există, de asemenea, și posibilitatea de recuperare.
• O altă schimbare prevede admiterea la masa credală, sub condiție rezolutorie, până la finalizarea acțiunii în contencios, a creanțelor fiscale constatate printr-uri act administrativ fiscal contestat. Astfel, sunt evitate atât practicile neunitare, iar, pe de altă parte, organul fiscal va avea drept de vot până la anularea titlului de către instanța de contencios.
• Guvernul va introduce și prevederi legate de posibilitatea conversiei creanțelor bugetare în acțiuni, dacă sunt îndeplinite cumulativ mai multe condiții, respectiv: dacă rezultă din conținutul planului de reorganizare că: societatea debitoare își poate continua activitatea, măsura propusă fiind una viabilă pentru societate; această modalitate de stingere a creanței fiscale duce la maximizarea recuperării creanței statului, față de situația intrării debitorului în faliment; conversia se face integral și se efectuează la valoarea creanței fiscale deținute, ea neputând fi cumulată cu măsura reducerii creanței fiscale.
• De asemenea, sunt necesare și prevederi legate de data stingerii creanței bugetare în cazul conversiei în acțiuni, precum și privitoare la stabilirea instituției publice ce va exercita drepturile și obligațiile statului român în calitate de acționar. Astfel, în cazul în care statul nu deține acțiuni la respectivul operator economic, pentru acțiunile emise urmare conversiei, drepturile și obligațiile statului roman precum și înregistrarea în evidențele contabile a respectivelor acțiuni se realizează de Autoritatea de Administrare a Activelor Statului, având în vedere faptul că această instituție are ca atribuție stabilită și pe cea de exercitare a tuturor drepturilor și îndeplinirea tuturor obligațiilor ce decurg din calitatea de acționar/asociat a statului.
• Pentru evitarea întârzierilor în judecarea cererilor de intrare în faliment, Guvernul propune instituirea unui termen de maxim 30 de zile de la înregistrarea cererii. De asemenea, în cazul creditorului bugetar, dacă acesta deține două treimi din masa credală și depune cerere de plată a obligațiilor curente sau a celor din planul de reorganizare, judecătorul sindic constată falimentul debitorului în termen de 10 zile de la depunerea cererii, excepție făcând situațiile în care creanța nu este datorată, este achitată sau debitoarea încheie o convenție de plată cu acest creditor.

CITEȘTE ȘI EXCLUSIV Fiscul cere 100 milioane lei de la peste 300.000 de români, printre care avocați și contabili. Un nou val de decizii de impunere, așteptat și în acest an

• O altă modificare prevede ca administratorul/lichidatorul să promoveze acțiunea în antrenarea răspunderii patrimoniale, precum și reducerea de la 50% la 0% a valorii  creanțelor înscrise la masa credală pentru care poate un creditor poate introduce acțiunea de atragere a răspunderii. De asemenea, este reglementată posibilitatea formulării căii de atac de către creditorul care deține mai mult de 0% din valoarea creanțelor înscrise la masa credală împotriva hotărârii de respingere a acțiunii de atragere a răspunderii.
• Este propusă eliminarea termenului de decădere de 2 ani de la data pronunțării hotărârii judecătorești de deschidere a procedurii de insolvență în care poate fi introdusă acțiunea de atragere a răspunderii, această prevedere fiind în defavoarea creditorilor, privându-i de una din modalitățile de recuperare a creanțelor.
• Guvernul vrea și instituirea de norme tranzitorii în situația practicienilor în insolvență care sunt incompatibili (sunt concomitent și administrator/lichidator judiciar la un debitor și la un creditor al său), respectiv acordarea posibilității de a opta pentru exercitarea unei singure calități, precum și efectele neîndeplinirii obligației de a ieși din starea de incompatibilitate în termenul prevăzut de lege, respectiv nulitatea actelor semnate de către acesta.

Profit.ro vă pune la dispoziție proiectul integral pregătit la nivelul Guvernului, AICI și AICI

Spre comparație, actuala legislație a insolvenței poate fi citită AICI.