Autori

După cum a relatat Profit.ro, proiectul legii bugetului de stat pe 2023 nu oferă nicio informație despre estimările Guvernului cu privire la încasările și cheltuielile de anul viitor ale Fondului de Tranziție Energetică, la care producătorii și traderii de energie electrică (și în curând și petroliștii offshore din Marea Neagră) plătesc supraimpozit.

″Efectele șocului energetic au depășit semnificativ ce am anticipat noi la BNR. Niciodată nu s-au dus la prețurile la energie atât de mult în costul final (al produselor și serviciilor – n.r.)″, a declarat recent guvernatorul băncii centrale, Mugur Isărescu.

Procedura de rezervare de capacitate viitoare de transport survine într-un moment în care, din cauza tensiunilor politice generate de refuzul Austriei de a accepta intrarea României în Schengen, compania-mamă austriacă a OMV Petrom a devenit pe plan local ținta criticilor publice, fiind vehiculată inclusiv ipoteza că unul din motivele poziției Vienei pe acest dosar este dorința grupului OMV ca autoritățile de la București să modifice Legea offshore în favoarea sa, eliminând prevederea privind preemțiunea statului român la accesarea cantităților de gaze vândute de concesionari prin contracte bilaterale.

Compania a înregistrat în 2021 pierderi de peste 66 milioane lei, la venituri de aproape 1,8 miliarde lei, și un număr mediu de peste 5.300 de angajați.

Adunarea generală extraordinară a acționarilor (AGEA) Transgaz, operatorul sistemului național de transport al gazelor naturale controlat de stat prin Secretariatul General al Guvernului (SGG), a aprobat miercuri majorarea capitalului companiei cu 1,76 miliarde lei, prin încorporarea a circa 83% din rezervele constituite din profitul net al anilor financiari anteriori, cifrate la valoarea totală de 2,12 miliarde lei.

Proiectul legii bugetului de stat pe 2023 nu oferă nicio informație despre estimările Guvernului cu privire la încasările și cheltuielile de anul viitor ale Fondului de Tranziție Energetică, la care producătorii și traderii de energie electrică (și în curând și petroliștii offshore din Marea Neagră) plătesc supraimpozit (denumit ″contribuție″) și din care sunt decontate de către stat costurile suportate de furnizorii de energie și gaze cu plafonarea prețurilor la consumatorii finali.

Acordul dintre Guvern și compania de stat Nuclearelectrica, ce stipulează că statul român, prin Ministerul Finanțelor Publice (MFP), se angajează să garanteze în proporție de 100% creditele care urmează să fie contractate de la finanțatori internaționali pentru construirea reactoarelor 3 și 4 de la centrala nucleară Cernavodă, va fi aprobat prin lege de către Parlament, nu prin hotărâre de Guvern, așa cum se intenționa inițial, în urmă cu circa 3 luni, potrivit datelor analizate de Profit.ro.

Compania de stat Nuclearelectrica (SNN), operatorul centralei nucleare de la Cernavodă, a încheiat în urma unei licitații un acord-cadru pe 4 ani cu ambii producători de profil care au depus oferte, în baza căruia va achiziționa în total în perioada respectivă până la 1.500 de tone de concentrat de uraniu natural cu concentrație de 65%.

Mecanismul de achiziție centralizată se va aplica de la 1 ianuarie 2023 până pe 31 martie 2025. În baza sa, OPCOM va cumpăra energie de la unii producători, cu preț fix reglementat de 450 lei/MWh, și o va vinde la același preț furnizorilor cu clienți finali în portofoliu, operatorului de transport Transelectrica și operatorilor de distribuție.

Ministerul Finanțelor Publice (MFP), controlat de PSD și condus de Adrian Câciu, pune scumpirile la energie și gaze pe seama liberalizării prețurilor, într-un document juridic oficial, și susține că măsura liberalizării a fost ″impusă la nivel internațional și european″, fără să detalieze.