Acordul dintre Guvern și compania de stat Nuclearelectrica, ce stipulează că statul român, prin Ministerul Finanțelor Publice (MFP), se angajează să garanteze în proporție de 100% creditele care urmează să fie contractate de la finanțatori internaționali pentru construirea reactoarelor 3 și 4 de la centrala nucleară Cernavodă, va fi aprobat prin lege de către Parlament, nu prin hotărâre de Guvern, așa cum se intenționa inițial, în urmă cu circa 3 luni, potrivit datelor analizate de Profit.ro.
Proiectul legii de aprobare a acordului, elaborat de Ministerul Energiei, va avea nevoie și de avizul Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT).
″Statul român prin Ministerul Finanțelor (”MF”) va realiza demersurile necesare pentru finanțarea Proiectului inclusiv prin, dar nelimitat la, acordarea de Garanții de Stat finanțatorilor Proiectului, în contextul prevederilor Acordului între Guvernul României și Guvernul SUA privind cooperarea în legătură cu proiectele nuclearo-energetice de la Cernavodă și în sectorul energiei nucleare civile din România și/sau oricăror alte acorduri sau memorandumuri interguvernamentale de sprijin, sau în afara unor astfel de acorduri, după caz. MF își asumă implicarea în finanțarea Proiectului, prin acordarea de garanții de stat conform cadrului legal, și Statul român declară și recunoaște că nicio formă/nicio structură/niciun mecanism de finanțare a Proiectului nu este posibilă/posibil, nu este fezabilă/fezabil, fără implicarea și susținerea sa. La momentul prezentului Acord de sprijin, pentru finanțarea finalizării și punerii în funcțiune a Proiectului, părțile Acordului de sprijin sunt de acord că este necesară implicarea Guvernului/Statului român după cum urmează: societatea EnergoNuclear se va împrumuta direct, de la finanțatori internaționali (”Finanțatori EnergoNuclear”) urmând ca MF, sub rezerva obținerii aprobărilor din partea Comisiei Europene privind ajutorul de stat, să acorde acestor Finanțatori EnergoNuclear garanții de stat pentru 100% din valoarea împrumutului, astfel încât Finanțatorii EnergoNuclear să aibă confortul acordării de împrumuturi către EnergoNuclear și siguranța rambursării valorii sumelor împrumutate și a costurilor aferente. MF va lua toate măsurile necesare inclusiv inițierea, promovarea și/sau adoptarea cadrului legislativ necesar, pentru acordarea garanțiilor de stat mai sus menționate în vederea asigurării finanțării Proiectului″, stipulează acordul.
Potrivit sursei citate, Ministerul Energiei va fi responsabil cu implementarea mecanismului de sprijin de tip ”Contracte pentru Diferență” (CfD), prin crearea arhitecturii instituționale adecvate în vederea încheierii, până la 31 mai 2025, a Contractului pentru Diferență între Beneficiar (societatea de proiect) și Contrapartea CfD, mecanism de sprijin esențial pentru fezabilitatea și implementarea Proiectului. Ministerul Energiei va avea de asemenea în responsabilitate operaționalizarea Fondului de Modernizare, susținerea includerii energiei nucleare în programele cheie de investiții și asigurarea suportului necesar pentru utilizarea Fondului de Modernizare în vederea dezvoltării, construcției și punerii în funcțiune a Proiectului Unitățile 3 și 4 CNE Cernavodă.
Contractul pentru diferență (CfD) este un ajutor de stat care asigură constanța veniturilor în etapa de exploatare a unui proiect de investiții, precum cel al unei centrale energetice. Prin acest tip de ajutor, investitorului îi este garantat un preț de vânzare a energiei după începerea producției, intitulat "preț de exercitare", preț care să-i asigure un anumit nivel minim de rentabilitate. În cazul în care prețul de vânzare real de pe piață, calculat ca preț de referință într-un interval dat, este mai mic decât cel de exercitare, investitorul are dreptul să fie compensat prin plata diferenței. Există și varianta ca prețul de referință să fie mai mare decât cel de exercitare, iar investitorul să returneze diferența.
Intenția semnatarilor este de a convinge Comisia Europeană ca nici garanțiile de stat și nici sistemul CdF să nu afecteze deficitul bugetar și datoria publică a României.
″SNN, prin intermediul INS și cu sprijinul MF, va continua consultarea cu Eurostat pentru obținerea opiniei ex-ante în ceea ce privește modalitatea de clasificare a proiectului în contul său, în afara conturilor guvernamentale, inclusiv situația posibilă de renunțare a unor activități din proiect, pe măsura încheierii documentației de proiect și progresului privind identificarea și încheierea contractelor de finanțare, pentru care MF urmează să emită garanții de stat. În situația în care opinia ex-ante este de clasificare în conturi guvernamentale sau de renunțare parțială a activităților proiectului în conturi guvernamentale, (…) sau în cazul în care aplicarea unei scheme CfD conform pct. 3.1.2 din prezentul Acord presupune acordarea de subvenții din fonduri publice, cu impact asupra deficitului bugetar și a datoriei publice, Ministerul Energiei, cu sprijinul Guvernului, va întreprinde toate demersurile necesare pentru identificarea și implementarae de soluții care să permită finanțarea și dezvoltarea Proiectului conform prevederilor Acordului, inclusiv prin, fără a se limita la, asigurarea spațiului fiscal pentru sumele aferente Proiectului cu impact pe deficit, prin prioritizarea la finanțare bugetară a proiectelor pe care le gestionează″, scrie în acord.
Statul român va contribui cu aport în natură la capitalul social al EnergoNuclear, în calitate de investitor, aportul acesta fiind reprezentat de cantitatea de apă grea necesară pentru completarea inventarului inițial și de octoxidul de uraniu aferent primei încărcături de combustibil nuclear.
″Statul român se obligă să facă toate demersurile pentru promovarea sau modificarea cadrului legal în vederea dezvoltării de rețele electrice de transport, în scopul racordării la Sistemul Electroenergetic Național a U3 și a U4 CNE Cernavodă, precum și pentru rezervarea de capacitate, respectiv 1.448 MW care se vor instala în U3 și U4 CNE Cernavodă. Statul român prin Ministerul Transporturilor și Infrastructurii se obligă să asigurare apa de răcire pentru funcționarea a 4 unități nuclearoelectrice pe amplasamentul de la Cernavodă, prin finalizarea etapei II a Proiectului derulat de Ministerul Transporturilor și Infrastructurii și denumit ”Îmbunătățirea condițiilor de navigație pe Dunăre între Călărași și Brăila (km 375 - km 170)”. Statul român, prin Secretariatul General al Guvernului, se obligă, în primul rând în calitatea sa de acționar semnificativ al CNTEE Transelectrica SA (”Transelectrica”), dar nu numai, să o determine pe aceasta să finalizeze, până la data punerii în funcțiune a Proiectului, liniile de transport a electricității, care să permită racordarea la Sistemul Electroenergetic Național și evacuarea energiei electrice produse de Proiect. Statul român prin Ministerul Energiei și Secretariatul General al Guvernului va iniția adoptarea măsurilor necesare, inclusiv prin inițierea demersurilor de natură legislativă, pentru maximizarea participării industriei românești la construcția și finalizarea Proiectului. Statul român se obligă să sprijine și să întreprindă toate diligențele necesare pentru adoptarea unor acte normative și/sau administrative și/sau normative specifice care să faciliteze emiterea autorizațiilor și aprobărilor necesare finalizării Proiectului. Statul român prin Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, împreună cu Ministerul Energiei și Ministerul Finanțelor, va analiza în permanență oportunitățile de finanțare din fonduri europene nerambursabile și va întreprinde demersurile necesare pentru facilitarea utilizării acestora cu prioritate la finanțarea proiectului în orice stadiu de implementare al acestuia″, mai stipulează acordul.
Decizia intermediară de investiție ar trebui luată până pe 30 mai 2023, iar cea finală – până pe 31 mai 2025, însă ambele termene pot fi prelungite. Reactorul 3 ar urma să fie finalizat în 2030, iar unitatea 4 – în 2031.
După cum a relatat Profit.ro, SNN ar vrea ca actul contractual de inginerie, procurare și construcții (IPC) în baza căruia vor fi edificate noile reactoare 3 și 4 ale centralei să prevadă, pe cât posibil, un preț total fix ferm, însă experiențe similare destul de recente, precum și studii de specialitate în domeniu arată însă că este posibil ca acest tip de contract să nu mai fie cel mai potrivit pentru proiecte de construcție de centrale nucleare, marcate adesea de întârzieri și depășiri masive de costuri, a căror povară este suportată în cele din urmă de către statele beneficiare.
Etapele proiectului:
Etapa I – Etapa Pregătitoare, având o durată estimată de 24 de luni (2021-2023), și un buget estimat de 15 milioane euro, are ca obiective principale reoperaționalizarea societății de proiect EnergoNuclear, actualizarea documentației specifice pentru inițierea proiectului etc (este finzalizată).
Etapa II – Lucrări Preliminare, având o durată estimată de 30 de luni (2023-2025), având un buget estimate de 185 milioane euro, are ca obiective principale elaborarea ingineriei critice pentru definirea proiectului, structurarea și contractarea finanțării și agrearea unei arhitecturi contractuale adecvate pentru implementarea Proiectului, obținerea Opiniei favorabile a Comisiei Europene în urma notificării Proiectului, respectiv a unei decizii pozitive în conformitate cu dispozițiile europene relevante în materia ajutorului de stat, obținerea Autorizației de Securitate Nucleară pentru etapa de Construcție și luarea Deciziei Finale de Investiție, pentru trecerea în Etapa III (Construcție);
Etapa III – Construcție: Perioada: 2026-2030/2031 (finalizare U3-2030 / finalizare U4 – 2031).
Costurile totale ale proiectului sunt estimate la circa 6 miliarde euro.
